De ani de zile, Primăriile Brăila şi Chiscani se târăsc prin tribunale, bătându-se în plângeri penale. Miza o reprezintă miliardele de lei vechi rezultate din impozitarea agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe platforma chimică a fostului Combinat şi în staţiunea Lacu Sărat. Victime colaterale în acest război al orgoliilor, câteva firme au fost obligate să plătească impozite şi la Brăila, şi la Chiscani. Ca urmare, au făcut şi ele contestaţii în justiţie, astfel că, în prezent, numai pentru desluşirea numărului şi situaţiei proceselor aflate pe rol este nevoie de înfiinţarea unei comisii speciale, din care să facă parte reprezentanţi ai Unităţii Administrativ Teritoriale (UAT) Brăila, ai UAT Chiscani, ai Consiliului Judeţean, Prefecturii şi Cadastrului. Primarul Aurel Simionescu ne-a explicat că, după ce această comisie va face ordine în acte şi în dosare, părţile aflate în conflict se vor aşeza la masa negocierilor. "Trebuie să ajungem cât mai urgent la un acord, altfel nu putem începe să investim în dezvoltarea staţiunii Lacu Sărat", spune primarul Brăilei. O înţelegere vrea şi primarul Chiscaniului, Ion Crăciun, dar soluţiile reclamate de acesta nu prea seamănă cu cele dorite de Simionescu. O rezolvare amiabilă nu se întrevede, iar războiul celor două primării ameninţă să menţină la nesfârşit starea precară a staţiunii Lacu Sărat şi aspectul dezolant al platformei chimice de la Chiscani.
"Mafia din Brăila nu lasă Chiscaniul să se dezvolte"
Deocamdată, Justiţia a decis, prin hotărâri definitive, în favoarea Chiscaniului, în privinţa dreptului de a colecta impozite de la societăţile care au activitate pe platforma chimică. Există 18 astfel de firme, iar cele mai multe dintre ele au acceptat să-şi plătească taxele la Chiscani. Câteva au refuzat, însă, şi refuză în continuare deşi, în urmă cu circa patru ani, Primăria Chiscani a declanşat executarea silită împotriva lor, blocându-le conturile. Primăria Brăila a făcut plângere penală, acuzându-l pe primarul Crăciun de abuz în serviciu, dar, deşi Tribunalul Brăila i-a dat câştig de cauză, alte două instanţe, şi anume Curtea de Apel Galaţi şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au stabilit că dreptatea îi aparţine Chiscaniului, deoarece platforma chimică se află pe teritoriul acestei comune. Primarul Ion Crăciun nominalizează "Celhart Donaris", "Tracon" Brăila, "H&H Company" SRL Ovidiu, "Mioriţa Com" Brăila, TMUCB Bucureşti, punct de lucru Brăila, ca fiind rău-platnicele care au prejudiciat cu zeci de miliarde de lei vechi bugetul Primăriei Chiscani. Ar fi vorba, mai exact, despre suma de 75 miliarde, care ar fi trebuit colectată în ultimii câţiva ani de la aceste firme. "Firmele astea, mână în mână cu mafia din Primăria Brăila, nu vor să respecte o hotărâre judecătorească. Nu-i nimic, o să-i executăm silit, aşa cum i-am mai executat, chiar dacă fac încontinuu contestaţii şi plângeri penale. Banii din impozite sunt ai Chiscaniului, ne trebuie ca să investim în proiecte care să dezvolte această localitate. Avem nevoie de bani şi pentru neutralizarea haldei de deşeuri chimice rămasă în urma Combinatului, că tot pe capul nostru o să cadă chestiunea asta, după ce «Celhart Donaris» o să închidă definitiv activitatea, fiindcă prea mult n-or s-o mai ducă!", ne-a declarat, extrem de hotărât primarul Ion Crăciun. Acesta spune că, după ce Justiţia a dat câştig de cauză pentru UAT Chiscani, Primăria Brăila a pornit o acţiune penală împotriva sa. "Cică eu fac abuz în serviciu atunci când încerc să strâng impozitele care ni se cuvin. Or să vadă că degeaba ne târăsc prin tribunale, tot noi o să avem câştig de cauză, fiindcă dreptatea e de partea noastră. Platforma chimică e pe terenul Chiscaniului, iar judecătorii văd acest lucru, deşi Cadastrul şi Primăria Brăila spun altceva", ne-a declarat Crăciun.
Primarul din Chiscani spune că este de acord să participe oricând la discuţii cu Primăria Brăila, Consiliul Judeţean şi Prefectura şi că va acorda tot sprijinul comisiilor înfiinţate pentru lămurirea problemelor juridice şi administrative. "Eu le zic aşa: să ne lase să încasăm impozitele pe platforma chimică, iar noi nu mai avem nicio pretenţie în privinţa Staţiunii Lacu Sărat. Nu vrem niciun impozit de acolo. Mai mult, o să acordăm tot sprijinul pentru dezvoltarea staţiunii. Noi am primit, de exemplu, fonduri de la Ministerul Turismului, pentru un studiu de fezabilitate privind reabilitarea aleilor din staţiune. E vorba despre peste 550 milioane de lei vechi, bani pe care nu-i putem folosi din cauză că nu există un statut juridic clar al staţiunii. Dorinţa noastră este să ajungem cât mai repede la un acord, ca să putem folosi toate fondurile disponibile", a conchis primarul din Chiscani.
Cele câteva firme care încă mai "mişcă" pe vechea platformă chimică sunt somate să plătească impozite în două direcţii
"1.000 de oameni plătesc impozit pe venit la Chiscani, dar tocesc asfaltul Brăilei"
Din punctul de vedere al Primăriei Brăila, nici platforma chimică şi nici staţiunea Lacu Sărat nu s-ar afla pe teritoriul administrativ al Chiscaniului. "În 1968, când s-a făcut împărţirea administrativ-teritorială, Chiscaniul era considerată o comună suburbană a municipiului. Pe harta de atunci, teritoriul municipiului îngloba şi locul stabilit pentru construirea combinatului şi staţiunea Lacu Sărat. Continuitatea teritorială era reprezentată de linia de tramvai, fiind înglobate de municipiu terenurile aflate în stânga şi în dreapta acesteia. O altă împărţire teritorială nu poate fi făcută decât printr-o lege organică, precedată de un referendum. Nicio hotărâre de guvern sau hotărâre de instanţă nu poate delimita graniţele unei Unităţi Administrativ Teritoriale. Că s-au dat hotărâri judecătoreşti referitoare la colectarea impozitelor, asta este altceva şi suntem de acord cu acest lucru. Harta, însă, nu poate fi modificată fără lege organică, iar ce s-a mai modificat până acum, pe semnătura unuia sau altuia, nu poate fi luat în calcul", ne-a spus primarul Aurel Simionescu. Edilul-şef al Brăilei consideră că problema nu e chiar atât de simplă cum ar părea la prima vedere. "Ei vor să impoziteze activităţile desfăşurate pe platforma chimică. Bine-bine, dar cu cele câteva sute de asistaţi social din colonia de la kilometrul 10 cum procedăm? Aceştia primesc ajutoare sociale de la Primăria Brăila, proiectele de infrastructură pentru colonie au fost iniţiate de Primăria Brăila. Mai e şi problema celor circa 1.000 de persoane care lucrează pe platforma chimică sau la «Carrefour». Aceştia plătesc impozit pe venit la Chiscani, dar locuiesc în Brăila, tocesc asfaltul Brăilei, beneficiază de iluminatul public al Brăilei, folosesc canalizarea Brăilei. Lucrurile sunt, deci, destul de complexe", declară Simionescu. Acesta ne-a informat că urmează ca o comisie specială să pună cap la cap toate documentele ce ţin de problema în cauză şi să evalueze stadiul proceselor aflate pe rol. "După ce comisia va stabili clar situaţia în care ne aflăm, o să ne întrunim, pentru a încerca să ajungem la o soluţie. Din punctul nostru de vedere, două lucruri trebuie să fie clare: unu, Termocentrala va fi impozitată de Chiscani şi, doi, de staţiunea Lacu Sărat se ocupă Primăria Brăila. În ceea ce priveşte platforma chimică, trebuie discutat până la găsirea unei soluţii acceptate de ambele părţi", ne-a spus primarul Brăilei, precizând că speră ca, în câteva săptămâni, să se ajungă la un acord semnat de cele două UAT.
"Am plătit de două ori aceleaşi impozite. Nu e normal!"
"Nu e vina noastră că ei nu ajung la o înţelegere. Am fost puşi, la un moment dat, să achităm impozitele de două ori, o dată la Brăila şi o dată la Chiscani. Nu ni se pare normal!", ne-a declarat Gheorghe Cioacă, directorul economic al "Tracon", una dintre firmele care au puncte de lucru pe platforma chimică şi care refuză în continuare să plătească taxele către Chiscani. În urmă cu patru ani, Primăria Chiscani a pus sechestru pe conturile "Tracon", reuşind să recupereze 100 milioane de lei vechi, sumă aferentă taxelor pe doi ani. Problema e că "Tracon" plătise deja, aceeaşi sumă, Primăriei Brăila. Directorul Cioacă ne-a spus că nu a acceptat situaţia şi că a recuperat banii plătind mai puţin din impozitul aferent unei proprietăţi pe care "Tracon" o are în comuna Chiscani. "Noi suntem înregistraţi fiscal la Brăila, nu avem de ce să plătim la Chiscani. Codul de procedură fiscală spune că, atunci când există un astfel de conflict între două organe fiscale, problema trebuie rezolvată de o comisie din partea Ministerului de Finanţe. Până se rezolvă, taxele trebuie plătite la organul fiscal care s-a învestit primul. În cazul de faţă, e vorba despre fiscul de la Brăila. Noi ne-am achitat în fiecare an obligaţiile fiscale dar, din trei în trei ani, vine Chiscaniul şi ne somează să plătim la ei. Ultima dată ne-au somat anul trecut, dar am făcut contestaţie în instanţă. Din punctul nostru de vedere, am prefera să plătim taxele la Chiscani, că sunt mai mici decât cele de la Brăila. Dar, dacă le plătim acolo, avem probleme cu Primăria Brăila, care ne-ar putea pune probleme când am solicita diverse documente pentru proprietăţile de pe raza municipiului...", ne-a declarat directorul Cioacă.
Primăria Brăila şi firmele care refuză să plătească taxe Chiscaniului au aceiaşi avocaţi
Un alt aspect interesant în tot acest război desfăşurat prin sălile de tribunal este faptul că Primăria Brăila a fost reprezentată, în câteva procese, de aceiaşi avocaţi ai firmelor care refuză să achite taxele către Chiscani. Este vorba despre casa de avocatură "Covaci & Balcan", în care activează şi nora parlamentarului Viorel Balcan. Întrebat despre acest aspect, primarul Aurel Simionescu ne-a spus că este simplă coincidenţă faptul că aceeaşi casă de avocatură reprezintă şi Primăria, şi o firmă privată implicată în cauză. "Noi am angajat avocaţi privaţi, aşa cum am făcut şi în problema ISPA şi aşa cum o să facem şi în cazul Pieţei Concordia, deoarece cei 5-6 jurişti pe care îi avem în Primărie nu mai fac faţă numărului uriaş de dosare. Numai în ceea ce priveşte Legea 10 avem pe rol 890 de dosare". Simionescu a precizat că alegerea casei "Covaci&Balcan" nu s-a făcut printr-o licitaţie ci "pe discuţii şi analize", prin care s-a stabilit gradul de competenţă al avocaţilor în cauză. "Ca şi în alte domenii, există oameni specializaţi pe un anumit tip de probleme. Pe ei i-am ales pentru genul acesta de procese. Nu e ceva anormal ca o primărie să angajeze avocaţi particulari. Şi Primăria Chiscani a angajat un astfel de avocat", ne-a spus Simionescu.
Citeste blogul lui Florentin COMAN
