• în timp ce o fermă din Gulianca a rămas fără 25.000 de porci, din cauza virusului care încă face ravagii în judeţul nostru, actualul prefect Cătălin Boboc pare că are alte obiective: să se fotografieze, în plin focar, lângă incineratoarele pe care le-a adus în Brăila şi să laude DSV Brăila • fostul prefect George Paladi i-a dat replică pe Facebook, recomandându-i, ironic, să nu meargă în alte locaţii unde sunt animale vii, pentru alte activităţi de “propagandă electorală”, pentru următoarele 30 de zile, invocând legislaţia în vigoare
Pentru prima oară în istoria Brăilei, asistăm la o “luptă” verbală şi cu tentă politică între actualul prefect al judeţului Brăila, Cătălin Boboc, şi cel care a ocupat funcţia până pe 11 decembrie 2019, George Adrian Paladi. Cei doi se contrează pe tema măsurilor luate în cazul Pestei Porcine Africane (PPA) care face ravagii de vreo 2 ani încoace pe teritoriul judeţului nostru. În timp ce Boboc “aruncă” înţepături în spaţiul public prin intermediul conferinţelor de presă, Paladi a găsit calea de a-i răspunde pe reţeaua de socializare Facebook. În ultimii ani, niciun alt funcţionar public detaşat pe funcţia de prefect nu şi-a atacat predecesorul, iar aici îl putem aminti chiar şi pe Paladi care, după ce a fost numit ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, nu a făcut nicio afirmaţie referitoare la activitatea celei care a ocupat funcţia înaintea sa, Mădălina Cochino.
Cel care a început “războiul” pare a fi Cătălin Boboc, până de curând membru PNL. Sau, cel puţin, aşa susţine George Adrian Paladi (PSD), făcând referire la afirmaţia actualului prefect făcută în primele zile de la numire. Fostul liberal a spus că nu are de gând să participe doar la ceremonii şi la evenimente formale, ci vrea să se implice în problemele ridicate de şefii de instituţii. Apoi, o altă afirmaţie interpretată ca “înţepătură” la adresa foştilor prefecţi ar fi venit tot de la Boboc, care a postat recent pe Facebook că audienţele cu cetăţenii se vor desfăşura în biroul său, nu într-un birou de la parterul clădirii, la Registratură. Picătura care a umplut paharul şi l-a făcut pe Paladi să reacţioneze a fost faptul că actualul prefect se laudă cu trei incineratoare aduse, la solicitarea Prefecturii, pentru neutralizarea virusului apărut la o fermă din satul Gulianca.
Fostul reprezentant al Guvernului în teritoriul brăilean a formulat un “drept la replică” pe pagina sa personală de Facebook: “Chiar dacă unii au spus că am participat doar la “ceremonii”, activitatea mea ca prefect al Judeţului Braila vis-a-vis de PPA a fost gestionată fără sa-mi fac campanie electorală! Eu am refuzat varianta de incinerator din cauza costurilor foarte mari şi a ineficienţei lor, am mers pe varianta alternativă de îngropare cu respectarea manualului operaţional! Actualul prefect, pentru o fotografie şi un interviu, a solicitat incineratoarele şi ulterior a apelat tot la alternativa de îngropare! Această decizie luată de directorul DSVSA Brăila, la solicitarea actualului prefect, este nejustificată datorită costurilor foarte mari, din bani publici! P.S. Având în vedere fotografia făcută la faţa locului, în focar, îl sfătuiesc pe domnul prefect Boboc Cătălin ca în următoarele 30 zile, perioadă în care este în carantină, să nu meargă în alte locaţii unde sunt animale vii, pentru alte activităţi de propagandă electorală, conform Instrucţiunilor elaborate de ANSVSA, Directiva CE 60/2002 şi ecarisarea teritoriului Reg. 1069/2008”.
DSV Brăila, o instituţie lăudată de Boboc în cazul PPA
A doua zi după această postare, Cătălin Boboc a avut o primă reacţie, în cadrul unei conferinţe de presă. Făcând abstracţie de explicaţiile acestuia referitoare la cum s-a ajuns la folosirea incineratoarelor, în declaraţia dată jurnaliştilor se poate observa cum fostul liberal laudă Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila, de mai multe ori, ceea ce vine într-o oarecare contradicţie cu afirmaţiile făcute de preşedintele PNL Alexandru Dănăilă, pe timpul mandatului de prefect al lui Paladi, Dănăilă dând de pământ cu autorităţile locale care nu şi-ar fi făcut treaba aşa cum trebuie pentru a limita răspândirea virusului şi stingerea focarelor din judeţul nostru.
“Ferma de la Gulianca este un caz special. Am avut discuţii cu ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - n.r.). Împreună am convenit că cea mai bună soluţie în astfel de situaţii este să folosim incinerarea. Acum ceva timp, la nivelul ţării s-au achiziţionat 10 incineratoare de ANSVSA şi au fost date unor DSV-uri (Direcţii Sanitar Veterinare-n.r.) Constanţa, Dolj, Olt, Alba etc. Un utilaj costă 400.000 euro. Aceste utilaje au fost duse în curţile DSV-urilor din ţară şi au zăcut acolo, chiar dacă au fost focare şi în acele judeţe. Preşedintele Autorităţii a zis să le folosim la maxim, la întreaga lor capacitate. Ne-au dislocat 3 incineratoare la Brăila, pentru că suntem printre cei mai afectaţi. Surpriza mare a fost să vedem că abia acum au fost invitaţi cei care le-au furnizat pentru a semna procesele verbale de punere în funcţiune, ceea ne-a întârziat cu una, două zile. În cazul agenţilor economici, cheltuielile cu ecarisarea, neutralizarea cadavrelor se face pe seama agentului economic. Când e vorba de populaţie, cheltuielile sunt suportate de statul român. (...) Cea mai bună soluţie este incinerarea. Având în vedere efectivul mare de acolo, a trebuit să luăm nişte măsuri pentru că în afară de sacrificarea preventivă, unele animale mureau pentru că erau bolnave, iar pentru a nu se împrăştia virusul am folosit în paralel şi procedura veche, cea de îngropare a acelor carcase. Astăzi (marţi - n.r.), imediat după ce s-a terminat la noi, ele (incineratoarele -n.r.) au fost transferate la Maramureş pentru a gestiona situaţia gripei aviare de acolo. Fiind mobile, le putem folosi cu toţii”, a declarat Boboc. Întrebat de jurnalişti care au fost criteriile după care s-au distribuit incineratoarele în ţară, acesta a răspuns că “Înţeleg că la momentul respectiv, iar eu salut decizia DSV Brăila de atunci, Autoritatea Naţională a lansat 2 proiecte, probabil în limita banilor, fie achiziţionarea incineratoarelor, fie dotarea laboratoarelor pentru depistarea unor astfel de boli. Brăila a luat decizia să se doteze cu un astfel de laborator care astăzi este funcţional. E autorizat şi deserveşte mai multe zone. Se pot face şi la noi astfel de analize. În cazul PPA, e nevoie de confirmare şi de la Bucureşti, repetarea unor analize. Acest laborator există, funcţionează. El va putea foarte curând să emită şi un buletin valabil şi atunci nu mai e nevoie de confirmare (...)”.
Contactat telefonic, George Paladi ne-a declarat că DSV Brăila avea un incinerator în dotare încă de pe vremea când el era prefect. “Nu ştiu exact de când e acel incinerator la DSV, dar la primul caz de pestă porcină în judeţul Brăila, incineratorul exista”, ne-a spus acesta.
Ca un context mai larg şi ca să înţelegem mai bine de ce DSV Brăila este lăudată de Cătălin Boboc, reamintim că fiica lui Gicu Drăgan, directorul Direcţiei brăilene, Iulia Drăgan, deţine, în acte, singura crescătorie specializată în porci Mangaliţa din judeţul Brăila, alături de fiul deputatului PNL Vasile Varga, Constantin Vasile Varga, şi de un alt tânăr investitor, Theodor Badea. Este de notorietate faptul că deputatul Varga l-a susţinut public pe Boboc pentru a fi numit prefect al Brăilei încă de pe vremea când acesta din urmă nu era nici măcar funcţionar public, una dintre condiţiile pentru a ocupa postul.
