* prof. dr. în istorie Ionel Ștefan Alexandru a dorit să explice pe larg contextul formării Ucrainei moderne * acesta a vorbit și despre teritoriile istorice ale României, care în prezent fac parte din Ucraina * Alexandru a dorit să sublinieze că Rusia nu este în niciun caz îndreptățită să invadeze Ucraina în prezent, din moment ce i-a recunoscut integritatea și suveranitatea teritorială actuală, așa cum a făcut-o și România
În condițiile în care pe rețelele de socializare au apărut diverse opinii care susțin că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi îndreptățit să atace Ucraina, invocându-se printre altele și noțiuni despre teritoriile românești care în prezent fac parte din țara vecină, prof. dr. în istorie, Ionel Ștefan Alexandru a dorit să explice modul în care s-au trasat aceste granițe pe hartă. Acesta ne-a transmis o reprezentare a unei hărți care surprinde modul în care arăta Ucraina imediat după Primul Război Mondial, înainte ca țara să fie înghițită de URSS.
”Așa cum v-am mai spus, practic prima încercare de formare a statului ucrainean a fost realizată în 1648 de către hatmanul Bogdan Hmelnițki, dar acesta nu a rezistat decât câțiva ani, pentru că în cele din urmă țara se va uni cu Cnezatul Moscovei. În secolul al XVII-lea, mai precis în 1767, s-a realizat acest lucru. O parte din teritoriu a fost ocupat de către Polonia și Lituania în perioada aceea. Revenind la statul modern ucrainean, acesta s-a format în 1917 și după o perioadă scurtă de independență, bolșevicii au pus mâna pe putere și au transformat Ucraina în stat sovietic, care va fi parte componentă a fostei URSS. Dar vreau să subliniez că începând cu 1991, suprafața Ucrainei actuale nu a mai coincis cu cea din 1918. Și am să vă explic și de ce. Acest lucru s-a datorat în primul rând consecințelor celui de-al Doilea Război Mondial. Mai precis a pactului Ribbentrop – Molotov. Aceste două personaje, Vyacheslav Molotov și Joachim von Ribbentrop erau miniștri de externe. Dar de fapt, pactul era între Adof Hilter și Iosif Vissarionovici Stalin. Sau mai bine spus, între Germania hitleristă și Rusia bolșevică. Prin acest pact s-a anexat și un tratat secret prin care se delimitau zonele de influență în Europa dintre cei doi dictatori. Prin acesta s-au stabilit mai multe lucruri și anume: ocuparea țărilor Baltice de către Uniunea Sovietică, ocuparea părții de Est a Poloniei, ocuparea Basarabiei de la România. Sub pretextul că ar fi aparținut Rusiei țariste. Între 26-28 iunie 1940 s-a pus în practică acest lucru și sovieticii au solicitat ca în afara protocolului secret dintre Hitler și Stalin să ocupe din România și întreaga Bucovină, sub pretextul că Basarabia a fost exploatată de către România timp de 20 de ani”, a declarat Alexandru.
Acesta a dorit să precizeze că Adolf Hitler nu a fost de acord cu varianta lui Stalin, astfel că în cele din urmă s-a ajuns la un partaj și doar trei județe din partea de Nord a Bucovinei au fost pierdute.
”În plus, a fost ocupat și ținutul Herței, care conform partajului stabilit de cei doi dictatori, trebuia să rămână la România, dar nu a mai contat pentru că bolșevicii nu au mai ținut cont nici măcar de ceea ce se stabilise și au ocupat și acea zonă. Dar în mod normal nu trebuia ocupată. Pentru că dacă revenim la faptul că pactul Ribbentrop-Molotov a fost denunțat și de fosta URSS și de toate țările din lume, inclusiv de România, practic Bucovina de Nord ar fi trebuit să revină din nou României, ținând cont de acest lucru. Însă ea face parte și în momentul de față din componența Ucrainei”, a mai subliniat sursa citată.
Basarabia și Insula Șerpilor
Ionel Ștefan Alexandru a dorit să abordeze și subiectul legat de Basarabia și chiar de Insula Șerpilor pentru a explica pe larg în ce context au ajuns acestea să fie rupte de România.
”În legătură cu Basarabia, sovieticii au creat o republică fantomă peste Nistru, în zona Transnistriei actuale, pe care au numit-o Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Ei voiau să susțină că, de fapt, mai au o parte din Moldova. În realitate, Basarabia era în întregime la noi. După al Doilea Război Mondial, când au avut loc anumite modificări teritoriale în Uniunea Sovietică și s-au retrasat granițele Ucrainei, Sudul Basarabiei a fost preluat de către Ucraina. Și fosta RSS Moldovenească, actuala Transnistrie, a fost trecută către actuala Republică Moldova, dar care a fost reocupată de sovietici în 1944. Predarea acesteia a fost confirmată prin tratatul cu România din 1947. Practic, în fosta URSS și actuala Ucraina, România are următoarele teritorii istorice: Nordul Bucovinei (trei județe) și Sudul Basarabiei, care a trecut la Ucraina. Insula Șerpilor are un statut ciudat. Ea a fost predată printr-un simplu protocol între Ministerul de Externe al fostei Republici Populare Române, deci a României comuniste către URSS. Protocol semnat între cele două ministere de Externe, dar care însă nu a fost validat de către Marea Adunare Națională. Și practic, în momentul de față putem considera că România nu a cedat niciodată legal Insula Șerpilor. Cu toate că ea a intrat în componența URSS-ului și la dispariția acestuia a rămas în componența Ucrainei. Deci dacă o luăm legal și juridic, nici în Tratatul de Pace din 1947 nu s-a specificat acest lucru, pentru că așa cum v-am spus, cedarea a avut loc în 1952”, a precizat Alexandru.
Sursa citată a dorit să reamintească faptul că în 1997 s-a semnat un tratat între România și Ucraina prin care țara noastră a recunoscut granițele actuale ale Ucrainei.
”Acest tratat a fost semnat de către Adrian Severin, ministrul de Externe. Conform condițiilor de intrare în NATO, orice țară doritoare să fie membră trebuie să aibă tratate bilaterale cu vecinii, astfel încât să nu apară conflicte de război. În sensul ca viitoarea membră NATO să nu pună această alianță defensivă în conflict cu alte țări. Din cauza aceasta, România a semnat tratatul cu Ucraina. Practic, în momentul de față, România nu duce o politică revizionistă, de revendicare a teritoriilor, pentru că dacă am face acest lucru astăzi, ne-am situa pe aceeași poziție pe care o are Putin. Nu este corect. Dar din punct de vedere istoric, acest lucru este real. Aceste teritorii nu au fost niciodată ale Rusiei, ale URSS-ului și ale Ucrainei actuale. După cum Ucraina actuală mai are și alte teritorii aparținând altor state. Tot datorită situației de după al Doilea Război Mondial, când Stalin a stabilit cu aliații, cu Statele Unite și Anglia, că trebuie să își garanteze teritoriul fostei URSS cât mai bine. Adică a luat și Transcarpatica. Aceasta este de fapt ceea ce la noi este Bucovina de Nord, plus o mică parte din Ungaria, o mică parte din Slovacia și o parte din Sudul Poloniei răsăritene. Acestea au intrat în componența Ucrainei. Se poate vedea pe hartă. După cum și în 1954 Nikita Sergeyevich Khrushchev, fiind ucrainean a trecut Crimeea la Ucraina. Argumentul lui atunci a fost că Ucraina a avut multe jertfe în al Doilea Război Mondial, că a suferit mult în timpul marilor procese staliniste și mai ales în timpul foametei din 1933, când au murit vreo cinci milioane de ucraineni. Dacă o luăm așa, Ucraina propriu-zisă reală este în zona Niprului, practic Cnezatul Ucrainei. Nipru, o parte din Dombas și toată regiunea aceea de la Nordul Mării Negre”, a mai completat acesta.
Politica lui Putin nu este una corectă
Totuși, profesorul de istorie susține că acțiunile președintelui Rusiei, Vladimir Putin, nu sunt corecte. Aceasta, deoarece la fel ca România, și Rusia a recunoscut integritatea și suveranitatea teritorială a Ucrainei actuale.
”Rusia nu este îndreptățită. Faptul că a invadat Ucraina reprezintă o acțiune revizionistă de tip bolșevico-nazist, ca să o spunem pe șleau. Noi nu revendicăm nimic în momentul de față. Nici nu se pune problema din punctul ăsta de vedere. Acțiunea Rusiei este ilegală! V-am spus, este o acțiune revizionistă. Nici măcar nu au denunțat tratatul pe care îl au cu Ucraina”, a conchis Alexandru.
