• după câțiva ani de procese, reprezentanții ASPA Ivets, asociația care a încheiat un contract în 2018 cu Primăria Chiscani pentru a aduna câinii comunitari de pe teritoriul comunei, ne-au informat că li s-a făcut dreptate în instanță, în ciuda acuzațiilor primite din partea FPAM, un alt ONG de profil • Florentina Istrate, președintele ASPA Ivets, a afirmat că instanțele judecătorești au decis în cele din urmă să caseze hotărârea Curții de Conturi Brăila, care obligase Primăria Chiscani să recupereze banii pe care îi acordase Asociației contra serviciilor prestate • de asemenea, primăria condusă de Costică Cojea a fost obligată să achite cheltuielile de judecată după întreg acest episod • cu toate acestea, problema gestionării câinilor comunitari din comuna Chiscani rămâne nerezolvată
După un ”război” în instanțe dintre două ONG-uri ce au ca activitate principală câinii comunitari, Primăria Comunei Chiscani, care a apelat la serviciile uneia dintre acestea, a ieșit cea mai șifonată din ecuație și cu problema maidanezilor de pe străzi în continuare nerezolvată. Este vorba despre un episod pornit în 2018, când Consiliul Local Chiscani a aprobat intrarea într-o asociere cu Asociația pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) ”Ivets” pentru a-și strânge astfel câinii comunitari de pe străzile comunei, inclusiv din Stațiunea Lacu Sărat. Această mutare nu a fost deloc bine primită de către reprezentanții unui alt ONG, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM), care au atras atenția la vremea respectivă că din punctul lor de vedere s-a procedat ilegal. Aceasta, deoarece Primăria, deși a avut propriul serviciu, l-a desființat și apoi a ales varianta cu asocierea cu ASPA „Ivets”, deși, potrivit FPAM, nu ar fi avut dreptul să adere la asociații private din afara județului pentru gestionarea câinilor fără stăpâni, ci ar fi trebuit să funcționeze cu propriul serviciu specializat în acest sens. FPAM a acționat în instanță Primăria Chiscani și a intentat în paralel și procese celuilalt ONG. Iar în contextul unui control al Curții de Conturi la Primăria Chiscani, care i-a cam dat dreptate la momentul respectiv, ONG-ul a reușit să blocheze lucrurile, obținând o victorie la Curtea de Apel Galați. Ba mai mult, Primăria s-a văzut obligată printr-o decizie a Curții de Conturi să oprească operațiunea de capturare a câinilor și să recupereze banii pe care deja îi plătise către ASPA „Ivets” pentru serviciile prestate: aproape 60.000 lei.
Recent, Florentina Istrate, președintele ASPA Ivets, a luat legătura cu redactorii cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a aduce anumite clarificări privitoare la situația actuală legată de întreg acest episod complicat, precizând că a reușit să dovedească faptul că nu s-a procedat nicidecum ilegal, așa cum a acuzat FPAM. După ani de procese, Istrate a afirmat că instanțele judecătorești i-au dat dreptate în cele din urmă, chiar dacă, după cum recunoaște aceasta, problema de la Chiscani a rămas acum ”în aer”. Cert este că, instanțele judecătorești au anulat decizia Curții de Conturi prin care Primăria Chiscani fusese obligată să recupereze banii dați către această Asociație, însă au hotărât totuși că trebuie să achite cheltuielile de judecată în valoare de 4.670 lei.
O poveste încâlcită
Florentina Istrate a luat legătura cu redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a clarifica anumite lucruri privitoare la episodul din 2020, nemulțumită de faptul că membrii FPAM continuă atacuri în spațiul public la adresa Asociației sale, folosindu-se totodată de articolele apărute la vremea respectivă privind cele întâmplate în comuna Chiscani. Aceasta a dorit să povestească întreg episodul și toate etapele procesuale prin care a trecut în încercarea de a-și face dreptate.
”În 2018, Consiliul Local Chiscani a dat hotărâre de aderare la Asociație. Hotărârea a fost atacată în instanță de către FPAM. În fond am câștigat noi, în apel, la Curtea de Apel Galați au câștigat ei, definitiv. Între timp, FPAM acționase în judecată mult mai multe consilii locale care au urmat această procedură. Și într-un alt dosar care a ajuns la Curtea de Apel București, din oficiu, Curtea de Apel București numai că nu ne-a făcut proști, și pe noi, și pe ei. În sensul în care a casat hotărârea respectivă – deși și pe cealaltă o câștigasem pe fond - și a spus că ne judecam degeaba, pentru că nu stătea în proces emitentul actului administrativ. Practic, FPAM a dat în judecată UAT-ul și asociația având în vedere că emitentul era totuși Consiliul Local. Deci hotărârea pronunțată nu era opozabilă Consiliului Local dacă acesta nu a fost în proces. Deliberativul, practic. Și în următorii ani s-au casat toate hotărârile nejudecate la vremea respectivă și s-au rejudecat cu introducerea consiliilor locale emitente a hotărârilor de aderare în litigii”, a declarat Istrate, cu precizarea că a reușit să câștige definitiv mai multe procese pe această speță, care vizau asocieri din diferite localități din țară.
”Între timp, la presiunile FPAM, Curtea de Conturi Brăila a venit și a imputat Chiscaniului fiecare sumă de bani plătită către Asociația noastră ca fiind plătită ilegal. Curtea de Conturi a dat și un comunicat, un răspuns la o adresă a FPAM prin care spune că este ilegal, că e nu știu ce și așa mai departe. Pe care, de asemenea, dumnealor au perpetuat-o pe tot internetul. Chiscaniul ce a făcut? Bineînțeles, a solicitat anularea măsurii Curții de Conturi. A pierdut în fond și între timp s-a îndreptat și împotriva Asociației ca să recupereze prejudiciul ce l-a imputat Curtea de Conturi. A pierdut Chiscaniul împotriva Curții, în fond, iar litigiul a ajuns la Curtea de Apel Galați. Aici am intervenit și noi în litigiu și am făcut dovada tuturor hotărârilor motivate în fond ca fiind legale, celelalte, cu consiliul local, care a stat membru și așa mai departe, în litigiu. Iar Curtea de Apel Galați s-a pronunțat definitiv și a ANULAT măsura Curții de Conturi. Prin urmare, dacă tot ce a imputat Curtea de Conturi Brăila nu mai este valabil, Chiscaniul a renunțat la pretențiile îndreptate împotriva Asociației. Deci povestea a rămas oarecum în aer. Adică există hotărârea aceea definitivă dată cu UAT-ul, dar nu este opozabilă Consiliului Local. Există măsura Curții de Conturi, dar s-a dovedit a fi dată ilegal. Și suntem practic în aer. Dar așa stau lucrurile în momentul acesta și consider că lumea ar trebui să știe aceste lucruri”, a conchis sursa citată.
Aceasta ne-a transmis și o serie de dovezi privitoare la deciziile instanțelor de judecată.
Rămâne problema câinilor comunitari din Chiscani
Dincolo de scandalul dintre cele două ONG-uri, problema câinilor maidanezi din comuna Chiscani rămâne încă valabilă, după cum semnala chiar primarul Costică Cojea, la începutul anului, la o întâlnire a Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala județeană Brăila. Primarul din Chiscani a solicitat atunci ajutor de la conducerea județului și de la parlamentarii prezenți, în speranța că s-ar putea construi un adăpost pentru câini capabil să preia și să cazeze potrivit legii patrupedele capturate de pe teritoriul întregului județ. Sau să fie edificate adăposturi mai mici, dar care să deservească unele comune care au nevoie. Cojea a afirmat la vremea respectivă că problema este una complicată, deoarece legislația nu permite utilizarea unor societăți specializate care ar putea doar să cazeze animalele capturate de pe teritoriul județului nostru în alt județ.
