De când a început campania electorală, un adevărat război al declaraţiilor se derulează între anumiţi candidaţi la funcţia de primar al Brăilei şi organizaţiile iubitorilor de animale. De exemplu, Dan Păun, candidatul ALDE, cel care a spus că, în eventualitatea în care va accede în fruntea Primăriei va institui o amendă de 5.000 de lei împotriva celor prinşi că hrănesc câinii maidanezi de pe domeniul public, a fost aspru criticat de Mircea Şerbănoiu, preşedintele Federaţiei pentru Protecţia Animalelor şi Mediului. Acesta i-a atras atenţia lui Păun că propunerea sa poate fi privită drept instigare la cruzime împotriva animalelor, faptă de natură penală.
Dincolo de aceste bătălii în cuvinte, între candidaţii care vor voturi şi ONG-iştii care vor să iasă în evidenţă, pe străzile Brăilei continuă războiul între câini şi oameni şi între hingheri şi iubitorii de animale. Ne-a fost semnalată o situaţie petrecută, la începutul acestei săptămâni, pe Şos. Buzăului, în zona farmaciei "Ahmeia", unde o persoană a fost muşcată de un câine. Reprezentanţii unui spaţiu comercial au înştiinţat Primăria, declarându-se deranjaţi de faptul că acel câine agresiv este lăsat pe domeniul public. Pe de altă parte, surse din cadrul administraţiei locale afirmă că s-a încercat, în urmă cu doar câteva săptămâni, capturarea câinilor din zona respectivă, însă animalele au fost adăpostite chiar de unii dintre administratorii spaţiilor comerciale. Mai exact, la un Coafor din zonă ar exista o mare iubitoare de animale care se opune constant prinderii patrupedelor. La fel s-a întâmplat şi marţi, 24 mai, când hingherii s-au deplasat la faţa locului pentru a captura câinele care doar ce făcuse o victimă. Câinele respectiv - o femelă ce fătase recent - a fost prinsă, însă un alt patruped, despre care există o reclamaţie mai veche că a atacat şi muşcat trecători, nu a putut fi luat şi dus la adăpost, pentru că a intervenit doamna de la Coafor. Aceasta şi-a luat angajamentul că va lua câinele şi îl va ţine la ea acasă, deci că îl va adopta cu acte în regulă. A fost crezută pe cuvânt, iar animalul - un câine negru, de talie mare - a fost lăsat în pace de prinzătorii Primăriei. Care prinzători se plâng că sunt foarte des agresaţi verbal şi chiar fizic, de iubitorii de animale, în timpul acţiunilor de capturare. "Au fost situaţii când am fost ameninţaţi cu cuţitul, de o persoană care nu era de acord să-i luăm câinele din faţa casei. În astfel de cazuri, preferăm să ne urcăm în maşină şi să plecăm, dacă nu avem cu noi reprezentanţi ai Poliţiei Locale care să ne protejeze", ne-a spus un prinzător.
Victime
Aşa cum v-am mai informat, pe parcursul anului trecut s-au prezentat la doctor, după ce au fost muşcaţi de câini, 1.430 de brăileni. Pentru tratamentul acestora s-au folosit 2.567 doze de vaccin antirabic, iar în 170 de cazuri a fost necesară şi administrarea de ser antirabic, atunci când medicii au considerat că riscul de contactare a rabiei este foarte mare (de exemplu când starea de sănătate a pacienţilor era mai precară sau când aceştia fuseseră atacaţi de câini ce nu puteau fi monitorizaţi sau de câini care au murit între timp). În primele trei luni ale anului în curs, mai exact în perioada 1 ianuarie - 29 martie, au fost muşcaţi 245 de brăileni, pentru care s-au folosit 528 doze de vaccin antirabic şi 25 doze de ser antirabic, cu imunoglobulină.
În prezent, ambele adăposturi de câini ale municipalităţii brăilene, atât cel de la Unirea, care are o capacitate de 430 de locuri, cât şi cel de la Lacu Sărat, administrat de Asociaţia Dog Rescue, cu 400 locuri, sunt arhipline. Din acest motiv, de pe domeniul public nu mai sunt capturaţi decât câinii agresivi, împotriva cărora există plângeri formulate de persoane atacate. Primarul Aurel Simionescu ne declara, recent, că până acum nu s-a putut aplica soluţia radicală de eutanasiere a câinilor care nu sunt adoptaţi în două săptămâni de la capturare, deoarece normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Guvern 155, care stipulează acest lucru au fost contestate de o asociaţie a iubitorilor de animale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins încă din noiembrie anul trecut acea contestaţie, însă lucrurile au rămas blocate deoarece Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară întârzie să vină cu clarificări legate de felul cum pot fi aplicate respectivele norme.
