Declaraţiile publice despre situaţia actuală a PSD şi despre viitorul acestuia sunt foarte puţine şi par a fi apanajul cvasi-exclusiv a lui Victor Ponta şi Liviu Dragnea, deşi poziţiile publice luate de Victor Ponta sunt inconsecvente în timp şi contradictorii cu cele asumate de Liviu Dragnea, arată o analiză Mediafax. Deşi cei doi şi-au depus mandatul de preşedinte şi preşedinte executiv după eşecul de la prezidenţiale, conduc încă cu mână forte partidul şi impun decizii forurilor de conducere.
Congresul de alegeri din martie fusese anunţat public chiar de Ponta
Pe 27 noiembrie 2014, după şedinţa CExN, Victor Ponta a spus că s-a încheiat un ciclu electoral şi că el, ca lider, dar şi echipa de conducere, trebuie să-şi asume nu doar lucrurile bune, ci şi înfrângerea de pe 16 noiembrie şi să dea ocazia PSD şi colegilor din partid să construiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral
De atunci, PSD a menţinut guvernarea şi constituie, în continuare, partidul principal al coaliţiei parlamentare care susţine Guvernul Ponta 4. Numai că, remarcă Mediafax într-o analiză, menţinerea guvernării este strâns corelată cu situaţia din PSD, în condiţiile în care Victor Ponta asigură preşedinţia partidului, fără mandat, ce-i drept, dar este şi prim-ministru.
În aceste condiţii, se poate afirma că amânarea congresului de alegeri, dar şi a analizei cauzelor eşecului de la prezidenţiale şi a reformei interne s-a făcut cu scopul implicit al menţinerii la guvernare.
Decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta şi Liviu Dragnea au obţinut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar "pactul" a fost sărbătorit, ulterior, şi cu o partidă de vânătoare.
Amânarea congresului de alegeri mai are şi o cauză externă, care ţine, însă, tot de principiul fundamental al menţinerii cu orice preţ la guvernare: este vorba de anunţata moţiune de cenzură pe care opoziţia intenţionează să o depună în această sesiune parlamentară. O luptă internă pentru funcţii în PSD nu s-ar plia deloc bine cu o luptă în Parlament pentru menţinerea funcţiilor oferite de guvernare.
"Noul PSD", în alianţă cu "Noul PNL"?
De cealaltă parte, excluderea din PSD, la propunerea lui Ponta, i-a oferit lui Mircea Geoană un culoar liber de exprimare publică, dar şi posibilitatea de a se poziţiona strategic în raport cu PSD şi cu actuala conducere, reprezentată de Victor Ponta şi Liviu Dragnea.
Geoană se adresează în principal nemulţumiţilor din PSD, care nu îi mai văd cu ochi buni pe cei doi. Atât Geoană cât şi Marian Vanghelie au precizat că vor lansa un grup de iniţiativă pentru "Noul PSD", care să reprezinte "un alt partid de stânga, un partid nou, curat", care să aibă şi reprezentare parlamentară, prin preluarea unor parlamentari PSD nemulţumiţi de actuala conducere a partidului.
Deocamdată, numărul parlamentarilor care vor adera la noua structură politică este vehiculat "pe surse", acesta variind de la 10 până la 50 de parlamentari - care reprezintă cel mai mare număr vehiculat în presă. Dar chiar dacă toţi cei 50 de parlamentari ar adera la noua formaţiune, votul lor ar fi insuficient pentru a dărâma Guvernul Ponta 4.
Pe de altă parte, Geoană a criticat public decizia de amânare a congresului de alegeri şi a arătat că acest lucru va conduce la adâncirea crizei în care se află partidul. În paralel, Geoană a propus social-democraţilor menţinerea la guvernare într-o mare coaliţie între stânga şi dreapta, pe model german.
