• dezacord total între Primăria municipiului Brăila şi operatorul privat de salubritate RER, în privinţa majorării tarifului pentru serviciul de salubrizare • subiectul a fost tranşat, din nou, mai pe larg, în cadrul unei conferinţe de presă a RER, la care a participat şi directorul general al grupului, Radu Merica: “Din punctul nostru de vedere, nu este tocmai corect ca în timpul derulării unui contract, unul din parteneri să genereze obligaţii contractuale suplimentare celuilalt partener. Contractul se schimbă cu acordul părţilor.”
Se duc lupte grele pe holurile instanţei între Primăria Brăila şi operatorul privat de salubritate RER Ecologic Service SRL! Cele două părţi s-au acţionat în judecată reciproc, la mijloc fiind un litigiu de ordinul a 8 milioane de lei, bani pe care Primăria i-a imputat operatorului de salubritate pentru că nu ar fi îndeplinit ţintele de colectare selectivă. Mizele sunt însă mult mai mari de atât. Fără o staţie de sortare funcţională în Brăila şi fără aprobarea majorării tarifului pentru salubrizare de către municipalitate, operatorul privat refuză să mai lucreze în folosul comunităţii. Cel puţin asta a transmis, joi, 5 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, chiar Radu Merica, directorul general al RER Group, venit special la Brăila pentru a tranşa problemele de “casă” cu municipalitatea. Una dintre acestea este legată, după cum s-a mai scris, de majorarea taxei de salubrizare. Ce înseamnă asta mai exact? Este vorba despre valoarea contribuţiei pentru economia circulară pentru deşeurile municipale destinate a fi eliminate prin depozitare, care va fi majorată la 80 de lei pe tonă, faţă de 30 de lei pe tonă cât este în prezent. Mai pe larg, majorarea este justificată ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă nr.74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. O modificare care ar trebui, cel puţin teoretic, să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, aşa cum, de altfel, se arată şi într-o înştiinţare trimisă deja agenţilor economici din Brăila, de către operatorul de salubritate RER. Primăria, în schimb, nu agreează această majorare, şi spune că nu-i va da curs sub nicio formă.
“Noi aveam un contract de colectare. Atât. În contract spune că, din 2014 de când a fost prelungit, că se prelungeşte până când intră în funcţiune Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Atunci ni s-a spus cam 1 an, 1 an şi jumătate, că va fi licitaţie pentru operatorul unic pentru tot judeţul. Iată că au trecut 5 ani şi nici astăzi nu ştim când va fi. O staţie de sortare performantă care să deservească tot municipiul Brăila ar costa undeva la cel puţin 7,8 milioane de euro, dar pe care nu poţi să o faci când ştii că mai ai un an sau jumătate de an de contract şi oricum există una construită deja de Consiliul Judeţean, care urmează să intre cândva în operare”, a declarat directorul general al RER Group, Radu Merica. Mai mult, conducerea de la nivel central a grupului RER a atras atenţia că, în ciuda unor investiţii uriaşe pe bani europeni pentru înfiinţarea unei staţii de sortare în judeţ, obiectivul încă nu funcţionează. Drept urmare, sarcina sortării deşeurilor reciclabile i-a revenit, fără drept de apel, operatorului privat. O activitate pe care RER spune că o desfăşoară zilnic, încă din luna august 2018, însă fără a factura către SUPAGL vreo prestaţie. “Faptul că nouă ni s-a transmis această obligaţie de separare şi valorificare a deşeurilor reciclabile este nerealistă. Este ca şi când ai încerca să rezolvi o problemă creând o problemă altcuiva(...) Prima oară a fost o hotărâre de Consiliul Local Municipal, pe care noi am atacat-o în instanţă. Unde s-a spus că operatorii de salubritate vor fi responsabili pentru atingerea ţintelor de reciclare. În baza acestei hotărâri, ne-au reţinut nişte penalităţi, iar de aici am ajuns la procesul numărul 2. După care au adus nişte modificări la regulamentul de salubritate. Deci, practic în timpul derulării unui contract, nouă ne-au fost impuse condiţii noi, nu numai nouă, tuturor operatorilor de salubritate, ceea ce este un lucru destul de neobişnuit. Din punctul nostru de vedere, nu este tocmai corect ca, în timpul derulării unui contract, unul din parteneri să genereze obligaţii contractuale suplimentare celuilalt partener. Contractul se schimbă cu acordul părţilor”, a atras atenţia CEO RER Group, Radu Merica. De altfel, acesta a mai subliniat că nicăieri, la nivel naţional, în cele 8 municipii unde operează grupul RER, nu au mai fost puşi într-o situaţie de acest fel, cum s-a întâmplat la Brăila, iar asta le dă de gândit. Pe lângă faptul că directorul general al operatorului de salubritate a anunţat că îşi caută dreptatea în instanţă, acesta nu exclude nici varianta de a încheia orice relaţie contractuală cu municipalitatea.
Colectăm de la Brăila 23.000 de tone/an
Conducerea operatorului privat de salubritate a explicat că, deşi RER deserveşte cam o treime din oraş, cu tot ce înseamnă colectarea deşeurilor şi serviciul stradal, adunând din Brăila circa 23.000 de tone de deşeuri pe an, gradul de valorificare al deşeurilor reciclabile este mult prea mic, pentru a se mai vorbi şi de profit. Din acest motiv, şefii RER atrag atenţia că respingerea majorării taxei circulare din partea Primăriei Brăila este un motiv în plus să înceteze activitatea. “Ceea ce vrem să atragem atenţia este că nouă ni s-a impus un regulament de salubritate în care deşeurile reciclabile de la modulele amplasate de Primărie să le colectăm zilnic, dar fără să putem să atingem un grad de valorificare ridicat . Adică gradul de valorificare al respectivelor deşeuri este foarte scăzut, undeva la 20-30% maxim. Deci noi, în modulele respective, găsim pungi de gunoaie care sunt deşeuri menajere, care strică şi structura acelor deşeuri bine sortate. Adică respectivul carton pe care poate unii oameni responsabili l-au pus unde trebuie, se udă , se pătează, astfel încât eu nu mai pot să vând respectivul carton”, a explicat directorul economic din Brăila, Gina Agoston. În ceea ce priveşte noua majorare de tarif la salubrizare, reprezentanţii RER au ţinut să precizeze, încă o dată, despre ce este vorba şi unde se duc, de fapt, aceşti bani. “ Această taxă este o impunere a Comisiei Europene, din cauză că România are un grad foarte mic de valorificare a deşeurilor reciclabile. Aşadar, s-a impus implementarea unor mecanisme economice de descurajare a generării deşeurilor şi încurajarea colectării separate(...) Aşa cum arată calculele noastre azi, dacă nu va fi acceptată majorarea cu 80 de lei, noi nu mai putem lucra profitabil în Brăila”, a mai spus directorul general al RER Group, Radu Merica.
Cei de la RER au ţinut să precizeze totuşi că majorarea taxei la salubritate îi vizează doar pe agenţii economici cu care RER are contracte în municipiul Brăila, respectiv 1.300 de firme. “Dacă Primăria Brăila nu va aproba această majorare, va însemna să suportăm din buzunarul nostru taxa altora. Nu am generat noi gunoiul, nu pot să-l suport eu. Concret, nu vom lucra în pierdere!”, a mai transmis CEO-ul RER Group.
Reamintim că, RER Brăila a notificat, încă din luna noiembrie, agenţii economici cu care are contract că, din ianuarie 2020, urmează să le crească tarifele.
Dragomir consideră că RER face o încercare de şantaj
Şi primarul Municipiului Brăila, Marian Dragomir, a susţinut în aceeaşi zi o conferinţă de presă în cadrul căreia a abordat, printre altele, problema legată de “RER”. Edilul-şef a subliniat că nu i se pare corect modul în care a procedat societatea, prin faptul că a trimis scrisori prin poştă în cadrul cărora a informat agenţii economici despre faptul că tarifele vor creşte de la 1 ianuarie 2020, lucru pe care nu îl poate stabili decât Consiliul Local Municipal. Dragomir s-a arătat cu atât mai revoltat cu cât ar fi avut o întâlnire cu cei din conducerea “RER” cu puţin timp înainte să apară acele scrisori, iar aceştia nu i-au transmis nimic despre majorarea de preţuri, deşi ar fi putut să o facă. Primarul a precizat că preţul pentru serviciile de salubritate va creşte pentru cetăţeni în 2020, însă doar în funcţie de rata inflaţiei şi nimic mai mult. Cât despre preţul stabilit pentru agenţii economici, acesta a afirmat că RER trebuie să vină cu o fundamentare de preţ în faţa consilierilor municipali şi să încerce să îi convingă de necesitatea implementării unei astfel de măsuri.
Mai mult, având în vedere că reprezentanţii RER au invocat public faptul că au nevoie să majoreze tarifele, dat fiind faptul că şi ei sunt obligaţi să plătească taxa pentru economie circulară, care din ianuarie se va majora de la 30 lei la 80 lei, Dragomir a amintit că Guvernul condus de Mihai Tudose a reuşit la vremea respectivă să suspende plata acestei taxe. Este vorba despre amenda impusă de Uniunea Europeană pentru gunoiul care nu a fost colectat selectiv. Primarul a făcut cu această ocazie apel la Guvernul Ludovic Orban de a încerca să amâne din nou plata acestei taxe. Potrivit lui Dragomir, ţine de obligaţia morală a noului Executiv de a încerca măcar să realizeze acest lucru, în special pentru că toţi aceşti bani merg în totalitate către fondul de mediu, la Guvern, fără ca măcar vreun leu să se întoarcă la primării.
“În ultimul comunicat de presă care a fost transmis s-au făcut nişte afirmaţii total neadevărate. Contractul de delegare cu societatea RER - atenţie, nu a existat o licitaţie publică în acest sens -, încheiat în anul 2011 ca urmare a transformării unui alt contract de asociere mult mai vechi, a stabilit că părţile sunt de comun acord, astfel încât valabilitatea contractului să se prelungească până la intrarea în vigoare a sistemului integrat pentru management al deşeurilor. Prin urmare, de la data încheierii contractului, societăţile care au semnat - şi mă refer la RER, Brai-Cata şi ECO -, şi-au însuşit în totalitate infrastructura existentă în Municipiul Brăila şi condiţiile de prestare a serviciilor. Mai mult decât atât, cel mai important aspect este următorul: la data aprobării tarifelor de salubrizare în plenul CLM, toate cele trei societăţi, pentru că eu nu vreau să facem diferenţe între ele, au prezentat fundamentarea tarifului în care erau şi sunt incluse şi la data actuală, activităţile de sortare a deşeurilor, ca elemente de cost. Prin includerea în tarif a acestui cost, societăţile de salubrizare, inclusiv RER, şi-au însuşit condiţiile de prestare a serviciului de salubrizare, implicit componenta de colectare separată şi sortare. Atât timp cât ei primesc bani pentru colectare selectivă şi pentru sortare, înseamnă că au şi obligaţia de a face aceste lucruri. Dacă nu ar avea posibilitatea să le facă, de ce au facturat şi au venit la fundamentare cu aceste tarife? Pentru că noi am aprobat în CLM fundamentările, inclusiv pe baza notelor transmise chiar de dânşii, în care au inclus activitatea de sortare şi selectare. Or, dacă nu aveau posibilitatea, de ce au venit să ne taxeze pentru aceste lucruri? Adică noi «le-am băgat pe gât» mai mulţi bani în factura pe care ne-o transmit nouă? Doamne Fereşte! Ştiu, e paradoxal, dar acest lucru se întâmplă când unii încearcă să vândă o imagine neconformă cu realitatea. Noi avem documente în acest sens”, a declarat Dragomir.
În ceea ce priveşte supărarea operatorilor, care subliniază că, potrivit legii, municipalitatea este obligată să pună la dispoziţie infrastructura, inclusiv staţiile de sortare, Dragomir a precizat că acest lucru a devenit mai puţin important în contextul în care cele trei societăţi au acceptat condiţiile contractului şi şi-au asumat implicit colectarea selectivă şi sortarea, pe care le facturează.
“CJ Brăila, în asociere cu toate primăriile din judeţ, a demarat şi implementat proiectul Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor. Contribuţia Primăriei Municipiului Brăila, achitată în integralitate, este de 5.349.048 lei, reprezentând peste 1.100.000 euro. Cel mai important lucru este că investiţia care priveşte proiectare şi execuţie de lucrări aferente contractului construcţie staţie sortare şi staţie MBT Vădeni, parte a proiectului, finanţat cu fonduri europene, care a fost finalizată. Acest lucru înseamnă că staţia este funcţională. Primăria şi-a îndeplinit obligaţiile, având în vedere acest lucru, dar nu poate fi atribuită fără licitaţie publică, în mod direct prin delegare sau atribuire directă niciunei societăţi, nici societăţii RER, deoarece ghidul de finanţare pe care s-a făcut această investiţie, prevede în mod obligatoriu licitaţie publică şi operator unic la nivelul judeţului. Acest lucru înseamnă că, în cursul anului viitor, CJ Brăila va scoate la licitaţie serviciul de salubrizare pentru întreg Municipiul Brăila, ca şi operator unic. La această licitaţie, societatea RER poate participa. Şi dacă va câştiga, având şi alţi competitori, cu siguranţă va putea să primească şi să folosească această staţie pe care CJ, Primăria Brăila şi celelalte primării, le-au finalizat” acompletat primarul.
Cât despre faptul că RER a ridicat semnale roşii că dacă nu vor putea mări tariful pentru agenţii economici vor refuza să mai presteze şi chiar ar putea lua în calcul să plece din municipiu, Dragomir a precizat că nu crede o asemenea variantă. În primul rând pentru că Primăria a dovedit că este bun-platnică, iar în al doilea rând, pentru că mai exista calea dialogului. Dragomir i-a invitat pe reprezentanţii RER să transmită documentaţia către CLM prin care să dovedească şi să încerce să convingă în privinţa necesităţii majorării de tarife pentru agenţii economici. Dacă prin absurd s-ar ajunge la situaţia în care societatea s-ar retrage din Brăila, primarul a precizat că municipalitatea va încheia contract cu un alt operator de la nivel naţional. Acesta a mai afirmat că din punctul său de vedere RER are în prezent o încercare de şantaj la adresa Primăriei, dată fiind situaţia problematică cu celălalt operator privat, Brai-Cata, care întâmpină în prezent anumite dificultăţi financiare şi nu îşi mai poate desfăşura activitatea la întreaga capacitate. Primarul a mai anunţat că municipalitatea continuă demersurile pentru rezilierea contractului cu Brai- Cata.
