• câinii lăsați liberi la ferma sa au omorât doi oameni • scăpat de răspundere penală, ca urmare a prescripției, inculpatului B. N., administratorul fermei de la Albina acuzat de infracțiuni de neluare a măsurilor de prevenire a atacului canin, nu a scăpat și de plata de daune morale • a formulat apel, iar Curtea de Apel Galați l-a respins, în ședința din 14 martie • instanţa a constatat că sumele de câte 50.000 lei solicitate de două părți civile, respectiv de 10.000 lei solicitată de altă partea civilă, cu titlu de daune morale, apar ca fiind sume proporţionale și rezonabile, reprezentând o justă satisfacţie acordată părţilor civile cu titlu de daune morale • potrivit motivării instanței, inculpatul susţine că victimele erau persoane cu posibilităţi materiale restrânse, iar daunele acordate de prima instanţă reprezintă o îmbogăţire pentru părţile civile • probele solicitate de inculpat au fost respinse ca nefiind relevante şi utile soluţionării cauzei
Administratorul fermei din Albina, pus la plată în dosarul “Câinii ucigași”, după decizia Curții de Apel Galați din data de 14 martie. Inculpatul B.N. a scăpat de răspundere penală, ca urmare a prescripției, el fiind acuzat de infracțiuni de neluare a măsurilor de prevenire a atacului canin, faptă din martie 2014. Acesta a formulat apel la instanța superioară, nemulțumit că este pus la plata de daune morale părților vătămate, rude ale celor două persoane ucise de câinii lăsați nesupravegheați.
După cum se arată în motivarea instanței, inculpatul chiar a motivat că bărbatul și femeia care au decedat erau persoane cu posibilităţi materiale restrânse, iar daunele acordate de prima instanţă reprezintă o îmbogăţire pentru părţile civile. Dar probele solicitate de inculpat au fost respinse ca nefiind relevante şi utile soluţionării cauzei.
Curtea de Apel Galați a respins apelul formulat în cauză și a constatat că sumele de câte 50.000 lei solicitate de două părți civile, respectiv de 10.000 lei solicitată de altă parte civilă, cu titlu de daune morale, apar ca fiind sume proporţionale și rezonabile, reprezentând o justă satisfacţie acordată părţilor civile cu titlu de daune morale. ”În motivele de apel formulate potrivit dispoziţiilor art. 412 Cod procedură penală inculpatul a solicitat: 1. Respingerea pretenţiilor formulate de părţile civile, întrucât nu există în cauză o legătură de cauzalitate între pretinsa faptă ilicită a inculpatului şi prejudiciul încercat de acestea; 2. Încălcarea dispoziţiilor art. Cod civil, referitoare la îmbogăţirea fără justă cauză. Inculpatul susţine că victimele erau persoane cu posibilităţi materiale restrânse, iar daunele acordate de prima instanţă reprezintă o îmbogăţire pentru părţile civile.
În cursul cercetării judecătoreşti în apel părţile au fost citate potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. 1 Cod procedură penală. Instanţa de apel a procedat la ascultarea apelantului-inculpat, acesta precizând că îşi menţine poziţia procesuală manifestată anterior. Probele solicitate de inculpat au fost respinse ca nefiind relevante şi utile soluţionării cauzei. Apelantul-inculpat şi părţile civile au fost asistate/reprezentate de apărători aleşi”, se arată în motivarea instanței.
Contrar celor susţinute de inculpat, se mai arată în motivare, instanţa de apel reține că în speţă sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv existenţa unui prejudiciu de ordin material/moral nereparat încă, produs ca urmare a faptei ilicite, legătura de cauzalitate dintre infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs precum şi vinovăţia inculpatului, ca atitudine psihică faţă de faptă şi urmările acesteia.
Potrivit probelor administrate în cauză, arată magistrații, inculpatul este administratorul fermei, situată pe DE 584, la o distanță de aproximativ 5 km față de localitate. În perioada analizată, în ferma inculpatului exista o haită de câini de talie mare, care aveau libertate de circulație neîngrădită către zonele înconjurătoare sediului fermei. ”Astfel, în prima parte a anului 2014, sediul fermei era împrejmuit numai în partea frontală către DE 584 și parțial în laterale - latura fermei dinspre Est fiind neîngrădită în vreun fel. Câinii deținuți de inculpat ieşeau în mod constant în zonele învecinate.
Martorul C. (mecanic agricol la fermă) a confirmat că în curte se aflau aproximativ 10-15 câini de diferite talii. O parte erau ținuți în țarc, iar alții lăsați liberi în curte. Ferma nu era îngrădită în integralitate, iar câinii din fermă erau lăsați liberi atât în jurul fermei, cât și în interiorul ei. Prezenţa câinilor în fermă precum şi faptul că aceştia aveau libertatea de a circula, nefiind închişi într-un padoc, a fost confirmată şi de alți martori.
Inculpatul nu a negat nici el posesia animalelor, însă a susţinut că acestea nu erau agresive şi că este imposibil ca cele două victime să fi fost atacate şi ucise de câinii săi. Unii dintre martorii audiaţi (angajaţi sau persoane care vizitau frecvent ferma) au arătat şi ei că aceste animale nu păreau agresive şi că nu i-au atacat vreodată. Curtea nu pune la îndoială aceste afirmaţii, însă observă faptul că martorii care au susţinut aceste aspecte sunt persoane cu care câinii erau oarecum familiarizaţi, prin urmare nu aveau vreun motiv să-i atace. Cum însă ei asigurau paza fermei, teritoriul acesteia reprezentând zona pe care trebuiau să o protejeze, o persoană străină care ar fi trecut prin împrejurimi putea fi considerată ca reprezentând un pericol şi atacată – lucru care s-a şi întâmplat. Probele administrate în cauză îl contrazic aşadar pe inculpat”, se mai arată în motivare.
Câinii agresivi au ieșit la atac
Agresivitatea câinilor de la ferma inculpatului, arată magistrații, precum şi faptul că aceştia obişnuiau să atace animale sălbatice precum și persoane care treceau prin zonă, este confirmată de martorii audiaţi în cauză.
Astfel, un martor angajat la ferma învecinată a arătat că, în seara de 08.03.2014, când se îndrepta către serviciu, a observat că pe canalul de irigații situat în apropierea DE 584 se aflau mai mulţi câini de la ferma inculpatului. Martorul a precizat că aceștia erau foarte agresivi, astfel încât de-abia a reușit să strunească calul care, de frică, a luat-o la fugă. ”Câinii au ieșit în față, începând să latre amenințător la cal – martorul fiind preocupat să țină calul în hățuri, pentru a nu se răsturna cu căruța. Martorul a mai menţionat că oricine ar fi oprit în zona fermei, ar fi fost simţit de respectivii câini.
Martorul (...) ştie şi el că la ferma inculpatului se află niște câini foarte mari care atacă seara, ori noaptea, persoanele care trec prin zonă. Când se întorcea cu ambulanţa, martorul S. (ambulanțier) a observat în dreptul unei ferme situate pe partea stângă a șoselei, o haită de câini, circa 10-15 şi s-a temut pentru integritatea victimei. Acesta a observat haita deseori pe timp de noapte, în dreptul fermei respective.
Inculpatul arată că apariția oricărui animal sălbatic în zona fermei era semnalată de câini, iar animalele sălbatice nu se apropiau de sediul fermei. Același inculpat a mai declarat că cel puțin un câine era permanent închis «pentru că exista o teamă să nu se dea la cineva». Acelaşi inculpat confirmă faptul că manifestările violente ale haitei erau frecvente, aceasta chiar ucigând cel puțin un câine străin”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Galați.
La datele de 15.05.2014, respectiv 28.05.2014 au fost efectuate percheziții la sediul fermei administrate de inculpat, ocazie cu care au fost capturate 23 de exemplare de câini de mari dimensiuni, în principal metis de ciobănesc german, care au fost predați unor unități de ecarisaj. La percheziția din 30.04.2014 au fost descoperite 8 cadavre porcine dintre care unul adult, mâncat parțial - împrejurare ce probează că membrii haitei aveau creat reflexul de a consuma carne crudă. Acest aspect a fost confirmat de altfel şi de un martor.
Doi oameni omorâți în chinuri cumplite
Reamintim că, în seara de 20 aprilie 2014, Stan Iavaz, de 52 de ani, din orașul Însurăței, a fost atacat și devorat de haita de câini, lângă Drumul European 584, la ieșirea din satul Albina, comuna Tichilești.
Totul s-a întâmplat chiar vizavi de locul unde, pe 9 martie același an, fusese descoperit cadavrul mutilat al brăilencei Petria Crețu, în vârstă de 55 de ani. Inițial, anchetatorii au crezut că femeia fusese ucisă cu bestialitate și aruncată pe câmp de un individ rămas neidentificat, însă adevărul cu privire la moartea femeii a ieșit apoi la iveală în urma anchetei efectuate.
Cadavrul desfigurat al lui Stan Iavaz a fost descoperit după mai bine de 24 de ore de la moarte, anchetatorii fiind convinși că acesta a fost atacat și ucis de aceleași animale care au devorat-o și pe femeia de 55 de ani, în luna martie.
Dosarul «Câinii ucigași de la Albina» a ajuns la Curtea de Apel Galați, după ce inculpatul B.N., proprietarul de la ferma care deținea câinii periculoși care au ucis doi oameni, a formulat apel împotriva soluției primei instanțe.
Totuși, inculpatul a scăpat de răspunderea penală, ca urmare a intervenției prescripției, numai că în primă instanță inculpatul a fost obligat la plata de daune morale și materiale, iar asta l-a determinat probabil să formuleze apel. Instanța a admis acțiunea civilă formulată în cauză de părțile civile T. D. C. și D. I., sens în care obligă pe inculpatul B. N. la plata către acestea a sumei de câte 10.000 lei pentru fiecare - cu titlu de daune materiale și a sumei de câte 50.000 lei pentru fiecare - cu titlu de daune morale. Admite acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă I. M., sens în care obligă inculpatul B. N. la plata către acesta a sumei de 909 lei - cu titlu de daune materiale și a sumei de 10.000 lei - cu titlu de daune morale.
Acum, după decizia instanței superioare, inculpatul este pus la plată: ”În temeiul art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. Nicu împotriva sentinţei penale nr. 871/13.07.2023, pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 10264/196/2021. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în apel. Definitivă”.
