Mergi la conţinutul principal

Puturoşii

• mii de brăileni aşteaptă cu mâna-ntinsă ajutoarele de la stat şi se lasă greu convinşi să intre pe piaţa muncii, în sensul să se angajeze cu acte-n regulă • şi de ce ar face-o, când se poate trăi şi cu ajutorul de la stat? • de cealaltă parte, patronii se plâng că nu găsesc forţă de muncă tocmai din cauză că statul încurajează nemunca • circa 4.800 de brăileni încasează lunar venitul minim garantat, beneficiind şi de pachetul cu ajutoare alimentare acordat de UE, pe care, apropo, mulţi nici nu se mai obosesc să şi-l ridice de la primărie • Camerele de Comerţ militează pentru diminuarea cuantumului ajutoarelor sociale pentru cei apţi de muncă

 

La Brăila statul cheltuieşte în medie peste 1 milion de lei lunar numai cu plata venitului minim garantat pentru aproape 5.000 de persoane. O grămadă de mâini întinse la mila statului, în timp ce patronii se plâng că nu găsesc forţă de muncă pentru afacerile lor. Se pare că mulţi dintre brăileni sunt adepţii unui principiu de viaţă extrem de nociv: “decât un cozonac la soare, mai bine un covrigel la umbră”. Aşa că stau pe lista de pomeni publice şi se mulţumesc cu ce pică: un venit minim garantat, un ajutor pentru încălzire pe timp de iarnă, pachete cu alimente gratuite, mai un ajutor de urgenţă, alocaţiile copiilor, o cămăruţă cu chirie modică din fondul locativ public ... Cei mai norocoşi au poate şi o rudă plecată pe afară care le mai trimite câte un pachet de alimente sau îmbrăcăminte, eventual şi câţiva euro, din cerşit, din furat, din ce-o da Domnul. Una peste alta, se asigură pentru un trai, ce-i drept, în multe cazuri, la limita sărăciei, dar marele avantaj este acela că nu trebuie să ridice un deget, sau să se obosească mergând la un job stabil. Nici când primăria le cere să presteze muncă în folosul comunităţii nu prea se deranjează: cu o scutire medicală pe-un pachet de cafea se rezolvă treaba. Dacă stai şi te gândeşti, reuşesc să obţină un venit net similar unei familii în care ea şi el muncesc pentru salariul minim pe economie, sau un pic peste, dar se luptă cu o rată la bancă pentru casa unde locuiesc, rată care le “suge” jumătate din bani, în cel mai fericit caz. Acestei pături sociale de asistaţi care se tot îngroaşă de la an la an, nu i se cere mai nimic la schimb. Doar o dată la 4 ani li se arată pisica, nu cumva să uite cu cine trebuie să voteze pentru a primi în continuare pomana. Cum să reuşească cineva să-i determine vreodată să-şi ia un serviciu stabil?!

Şi uite-aşa antreprenorii locali ajung să  caute forţă de muncă de prin alte judeţe. Ce-i drept şi ei au o vină în această ecuaţie: puţini sunt cei dispuşi să plătească de la început salarii motivante.

Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei”, o radiografiere a unui fenomen în expansiune denumit generic “puturoşii statului”.

 

Alexandru Gurgu: “Tinerii vor din prima posturi bine remunerate”

Tot mai mulţi patroni se plâng în ultimii ani că le este din ce în ce mai greu să găsească forţă de muncă pentru angajările pe care şi le-au propus. Şantierul naval “Vard Brăila” SA se confruntă cu astfel de probleme când vine vorba să-şi competeze schema de personal pe meseriile de care are nevoie, chiar dacă unitatea oferă totuşi salarii atrăgătoare. Ei bine, chiar şi aşa compania întâmpină ceva greutăţi în realizarea targhetului de angajări, mai ales din rândul tinerilor. “Observ cu îngrijorare că tinerii nu sunt dispuşi să mai muncească, aşa cum o făcea generaţia mea. Vor din prima posturi importante şi bine remunerate cu program flexibil şi o grămadă de beneficii. Nu mai sunt dispuşi să o ia de jos, aşa cum am făcut-o noi, la vremea noastră, pentru a putea urca apoi în ierarhie prin muncă susţinută, perseverenţă şi seriozitate. Compania are în plan să facă angajări pentru 100 – 150 de persoane, atât necalificaţi, cât şi personal calificat pe meseriile specifice obiectului nostru de activitate. Iar din primele semnale sunt ceva probleme în a acoperi necesarul de personal. Vreau să vă spun că am avut surpriza să aflu că au renunţat la job persoane care, totuşi, au calificări în meserii frumoase, care nu presupuneau munca la exterior, în frig, ploaie şi vânt. Au motivat că nu reuşesc să se adapteze condiţiilor din şantier şi au plecat. Iar de salarii, ce să spun, este cunoscut că unitatea oferă totuşi o remuneraţie motivantă. Chiar şi aşa avem emoţii cu angajările de personal”, ne-a declarat Alexandru Gurgu, liderul organizaţiei sindicale de pe platforma şantierului naval “Vard Brăila” SA.

Emoţii au şi cei de la “Yazaki” care vor să angajeze până la finalul anului alte circa 500 de persoane, pentru a atinge targhetul de 2.000 de angajaţi. Dintre actualii salariaţi, cam 59% sunt din municipiu, 39% sunt din mediul rural şi 2% sunt din Galaţi. “Până acum nu am întâmpinat dificultăţi în procesul de recrutare, am avut suficiente cv-uri atât din municipiul Braila, cât şi din judeţ”, ne-au transmis reprezentanţii companiei.

Sunt însă mulţi patroni de firme mici care şi-au restrâns afacerile tocmai pentru că nu au găsit personal suficient. “Avem o afacere de familie, o florărie, iar anul acesta firma noastră a fost nevoită să renunţe la cea de a treia locaţie din municipiu din cauză că nu am găsit angajaţi dispuşi să muncească. Ne-au râs în nas spunându-ne că preferă să stea în şomaj, ori să primească acel ajutor de la stat - venitul minim garantat, decât să se angajeze cu contract de muncă. Am apelat tot la familie să ne ajute să facem faţă comenzilor de buchete şi aranjamente de flori, mai cu seamă în perioada nunţilor”, ne-au declarat administratorii unui mic lanţ de florării din oraş. Întrebaţi ce salariu ofereau, au răspuns că minimul pe economie plus  ore suplimentare: “Le ieşea un salariu decent, spunem noi. Dar aşa că rămân acasă cu mâna-ntinsă la stat în loc să muncească, e mai bine?”     

 

Primarul Dragomir: “Trebuie să înţeleagă că au şi obligaţii, nu numai drepturi”

Nici Primăria Brăila nu s-a descurcat mai bine atunci când a cerut ajutor din partea beneficiarilor diferitelor forme de sprijin financiar cu caracter de protecţie socială, direct sau indirect, din fonduri publice. Sunt arhicunoscute tentativele eşuate în trecut ale autorităţii de a-i mobiliza pe beneficiarii de astfel de forme de ajutor să vină să presteze munca în folosul comunităţii. A fost nevoie de măsuri administrative pentru a-i convinge pe asistaţii sociali să răspundă prezent. “Consider că este absolut obligatoriu ca persoanele care primesc ajutoare sociale să şi presteze orele de muncă pe care aceştia au obligaţia de a le presta. Am avut o situaţie în care anumite persoane au cerut să li se confirme ore de muncă neefectuate ca să-şi poată încasa ajutoarele. Am cerut şefului seriviciului respectiv să procedeze pe lege şi evident că orele neefectuate nu s-au pontat. Respectivii au făcut reclamaţie, dar a fost respinsă, evident, ca fiind fără obiect. Ca efect, de luna următoare toată lumea a venit să presteze orele de muncă în folosul comunităţii. Un alt aspect, am considerat că munca acestor persoane trebuie să fie mai vizibilă, astfel încât la toaletarea pomilor şi a gardurilor vii au participat şi persoane beneficiare a ajutoarelor sociale. Trebuie să înţeleagă că au drepturi dar şi obligaţii”, ne-a declarat primarul municipiului, Marian Dragomir.  

 

Primăria face redistribuiea pachetelor cu alimente de la UE

Ca o notă separată, ar trebui adăugat aici şi faptul că mii de cutii cu ajutoare alimentare din partea Uniunii Europene zac în depozite pentru că “săracii” Brăilei n-au venit să le ridice. Concret, conform unei statistici oficiale, municipiului nostru i-au fost alocate 29.190 de cutii cu alimente pentru un număr de 14.595 de beneficiari, iar până la finalul lunii septembrie s-au prezentat doar 9.530 de persoane pentru a intra în posesia pachetelor. Astfel, au rămas în stoc nedistribuite 10.130 de cutii pentru 5.065 de beneficiari.”Spunem de foarte multe ori că Municipiul Brăila este un oraş sărac, însă am constatat că cei cu posibilităţi financiare reduse nu s-au dus să-şi ridice ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană. Şi atunci, când văd lucrurile acestea, mă întreb, oamenii aceştia de ce nu au venit să-şi ridice cutiile cu alimente? Nu au o problemă? Sau doar le place unora să se vaite? Iar în perioada următoare, pentru că trebuie să distribuim aceste cutii deoarece înăuntrul lor sunt alimente care expiră, vom începe distribuţia către aceleaşi persoane care au ridicat şi prima dată şi care au într-adevăr nevoie de ele”, a declarat primarul Marian Dragomir.

 

Locuri de muncă ar fi, doritori nu se prea găsesc

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila are disponibile lunar, în medie între 100 şi chiar peste 200 de locuri de muncă vacante. La acest moment, de exemplu, oferta numără 264 de job-uri, din mai multe domenii, inclusiv din sectorul de stat (asistent medical, infirmier, inspector, referent, consilier). Agenţia organizează periodic burse ale locurilor de muncă în cadrul cărora aduc la aceeaşi masă angajatorii locali şi potenţialii salariaţi. În primăvară, AJOFM a organizat Bursa Generală, eveniment la care, deşi oferta a fost mai generoasă ca la precedentele ediţii, numărul brăilenilor interesaţi a fost în scădere. Mai precis, au fost aproape 900 de persoane, în timp ce în 2015 şi 2014 s-au înregistrat peste 1.000 de vizitatori. Nu este o scădere semnificativă, dar poate fi privit drept un semnal în plus că există un dezinteres în tabăra celor care, teoretic, se află în căutarea unui loc de muncă. În sprijinul ideii vine şi statistica lunară multianuală a aceleiaşi instituţii, privind numărul de şomeri aflaţi în baza de date. Se observă acolo clar faptul că, în ultimii ani, a crescut numărul şomerilor neindemnizabili: dacă media anului 2013 era undeva la 6.000 – 6.500 persoane, acum avem 7.000 – 7.500 de persoane care nu au loc de muncă şi nu încasează indemnizaţia lunară de la AJOFM Brăila. În tabăra şomerilor indemnizaţi, numărul este în scădere dacă privim seriile lunare de date din ultimii 2 – 3 ani. De exemplu, dacă în toamna lui 2014 figurau 1.400 – 1.500 persoane, la sfârşitul lui august anul curent, erau 1.063 persoane.

 

Zilierii în agricultură, greu de găsit

Cum se văd lucrurile prin prisma unui agricultor, intrat de ceva vreme în sfera politicului? Marcel Cucu, de exemplu, este îngrijorat de faptul că sectorul agricol duce lipsă de forţă de muncă în mediul rural dispusă să muncească la fermele agricultorilor din judeţ. “Am constatat că pentru lucrările sezoniere din agricultură nu se găsesc în mediul rural persoane care să vină la muncă. Iar asta din două motive. Pe de o parte, forţa de muncă principală a migrat, fie la oraş, fie în alt judeţ sau în altă ţară, iar pe de altă parte, există temerea celor care încasează să spunem venitul minim garantat că vor pierde acest ajutor dacă autorităţile îi regăsesc în scriptele oficiale cu venituri din activităţi sezoniere. De aceea, preferă să fie plătiţi la negru, dacă ai norocul să găseşti persoane hotărâte să muncească. După părerea mea, ar trebui ca ajutoarele sociale să fie folosite pentru a crea alte locuri de muncă nu să fie cheltuiţi de către stat nişte bani care, până la urmă, nu fac altceva decât să încurajeze asistaţii social să stea pe marginea şanţului. Ca să nu mai spunem că, de multe ori, banii aceştia, din ajutoare, nu ajung la familia beneficiarului sprijinului financiar, sau mai bine zis la copiii din acea familie, ci se duc mai degrabă pe ţuiculiţa şi ţigările unuia, ori şi mai grav, a ambilor părinţi”.

 

1,4 milioane lei, efortul bugetar lunar pentru plata venitului minim garantat

O statistică recentă a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Brăila aferentă primelor 7 luni din acest an, arată că instituţia are în evidenţă şi plată un număr de aproape 4.800 de persoane beneficiare a ajutorului minim garantat, cărora, în perioada analizată, le-a achitat peste 9,5 milioane de lei. Aşadar, discutăm despre o medie lunară de aproape 1,4 milioane lunar, sume provenind de la bugetul public. De la începutul anului instituţia a introdus în sistem alţi 1.067 de beneficiari noi.

Pe de altă parte, Agenţia a făcut propriile verificări pe dosarele celor care încasează venitul minim garantat, prin interogarea încrucişată a bazelor de date aparţinând mai multor instituţii printre care Fiscul, Agenţia de Plăţi în Agricultură sau Direcţia Sanitar Veterinară, context în care a descoperit aproape 1.000 de cazuri în care există suspiciuni privind încasarea necuvenită a acestei forme de sprijin social. Toate situaţiile au fost înaintate unităţilor administrativ teritoriale din judeţ pentru reverificare, iar în 122 de situaţii s-au emis deja decizii de imputare a sumelor încasate necuvenit, circa 69.311 lei. 

Nivelul lunar al venitului minim garantat este raportat la un indicator social de referinţă - ISR (în prezent are o valoare de 500 de lei) şi este de: 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură; 0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane; 0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane; 0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane; 1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane; câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Cuantumul ajutorului social se stabileşte efectiv ca diferenţă între aceste niveluri în lei şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Cu alte cuvinte, acest ajutor social reprezintă o suplimentare a venitului net al persoanei singure sau al familiei. “Familiile şi persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puţin un membru al familiei face dovada că lucrează (…), realizând venituri cu caracter salarial”, se precizează în Legea venitului minim garantat.

Ajutorul social este acordat în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere, împreună cu actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia. Documentele se înregistrează la primăria din localitatea de domiciliu/reşedinţă.

 

Camerele de Comerţ susţin ideea învăţământului profesional-dual

Mediul de afaceri local vine cu idei concrete care ar putea conduce la încurajarea muncii în rândul asistaţilor social. Acordarea de facilităţi fiscale întreprinderilor care încurajează şi susţin învăţământul profesional-dual, armonizarea sistemului de învăţământ cu nevoia concretă de forţă de muncă, pe anumite calificări, a mediului privat, ar fi câteva dintre ideile promovate de Camerele de Comerţ din România. “S-ar putea rezolva elegant problema dacă la momentul la care creşte salariul minim pe economie statul ar scădea nivelul ajutoarelor sociale pentru nemuncă. Dacă tot nu ne întreabă statul pe noi, patronatele, dacă putem susţine financiar o creştere a salariului minim pe economie, ar trebui tot statul să reducă aceste ajutoare sociale. Cu cât e mai mare diferenţa dintre salariul minim şi diferitele forme de sprijin social care încurajează nemunca, cu atât va fi mai tentat pentru asistaţii social să intre pe piaţa muncii. A doua idee: Camerele de Comerţ susţin şi cer legiferarea rapidă şi implementarea sistemului de învăţământ profesional-dual, acela în care cursanţii vin să facă practică direct în atelierele întreprinderilor. Practic, ne dorim o armonizare, dacă vreţi, a necesarului de meserii din mediul de afaceri cu planul de şcolarizare. Adică şcolile profesionale să nu mai creeze la întâmplare muncitori calificaţi în meserii care nu se caută pe piaţa muncii”, ne-a declarat Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, lansând totodată şi o invitaţie către mediul de afaceri local să transmită CCIA Brăila propuneri privind meseriile de care este nevoie acum, sau pe viitor, în piaţa muncii din Brăila, astfel încât să se poată face un lobby aplicat pe nevoi concrete ale mediului antreprenorial. De asemenea, sursa citată a mai adăugat că firmele care sprijină direct sistemul de învăţământ profesional-dual ar trebui încurajate prin acordarea de facilităţi fiscale.

Sistemul de învăţământ dual le va permite elevilor de la şcolile profesionale să se califice peste nivelul de muncitor. Cursurile vor fi susţinute atât de ministerul Educaţiei, cât şi de agenţii economici. În timpul şcolii, tinerii vor fi plătiţi de companii pentru a se specializa în domeniile în care acestea au nevoie de forţă de muncă. (Vom reveni)

 

Brăila, spre coada clasamentului TOP salarii

• cu o medie de 1.500 lei ne poziţionăm printre judeţele în care munca este plătită destul de prost  • cele mai mari salarii nete sunt în Bucureşti, Ilfov, Timiş şi Cluj, peste 2.200 lei

Brăilenii au printre cele mai mici salarii din ţară, arată o statistică a INS (Institutul Naţional de Statistică) aferentă lunii iunie. Cu o medie a salariului net de 1.554 lei, Brăila se poziţionează în plutonul format din 15 judeţe în care indicatorul statistic are valori între 1.500 şi 1.600 lei, între acestea numărându-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava. Ca termen de comparaţie, cele mai mici salarii nete s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.480 lei) şi Teleorman (1.494 lei), aşadar nu cu mult sub noi. La polul opus, numai în Bucureşti (2.852 lei), Ilfov (2.294 lei), Cluj (2.284 lei), Timiş (2.240 lei) şi Sibiu (2.104 lei) câştigurile salariale nete au depăşit media naţională de 2.078 de lei.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro