Sentinţă în procesul traficanţilor de carne vie din comuna Gropeni, trimişi în judecată în luna mai 2014, de către procurorii DIICOT - BT Brăila, cu sprijinul ofiţerilor Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate (SCCO), al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila (IPJ) şi al Serviciului Român de Informaţii (SRI), care a asigurat suportul logistic. Gruparea proxeneţilor din Gropeni este a doua grupare "rurală" spulberată în decurs de un an de procurorii DIICOT, după gruparea lui "Taxi" din comuna Viziru. Cele două grupări mai au ceva în comun: au trimis "la produs" minore.
Astfel, după aproape un an de la sesizarea instanţei prin rechizitoriu, judecătorii Tribunalului Brăila l-au condamnat pe Vasilică Scarlat, zis "Sia", din comuna Gropeni, la o pedeapsă rezultantă de 5 ani şi 6 luni de închisoare, cu executare în penitenciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane în formă continuată. Ducu Daniel Scarlat (fratele lui "Sia") a primit o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni, iar Fănel Brăgău 5 ani şi 6 luni de închisoare, de asemenea cu executare în penitenciar, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
Marian Zainea, cel de-al patrulea incupat în dosarul traficanţilor de persoane de la Gropeni, a fost condamnat la 3 ani de închisoare, iar Tudorel Sgîrcitu a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare. Potrivit Tribunalului Brăila, condamnarea proxeneţilor nu este definitivă, cei cinci având drept de apel în zece zile de la comunicare. Toţi au primit închisoare cu executare.
Prin aceeaşi sentinţă judecătorească, s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a 42.000 lei şi 18.000 euro, bani proveniţi din săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane. Nu în ultimul rând, cei cinci inculpaţi au fost obligaţi să plătească, fiecare, câte 7.250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Traficul de fiinţe umane - o plagă a societăţii
Vasilică Scarlat, zis "Sia", Ducu Daniel Scarlat (fratele lui Vasilică), Marian Zainea, Tudorel Sgîrcitu (cu antecedente penale) şi Fănel Brăgău, domiciliaţi în comuna Gropeni, judeţul Brăila, au fost trimişi în judecată pe 13 mai 2014, pentru săvârşirea infracţiunilor de proxentism şi trafic de persoane. Faţă de primii patru inculpaţi fusese dispusă măsura controlului judiciar, cel de-al cincilea, Brăgău, fiind trimis în judecată în contumacie.
Infracţiunile au fost comise în perioada 2006-2010, fiind identificate mai multe victime (inclusiv minore) exploatate prin prostituţie. Potrivit procurorilor DIICOT, "activitatea infracţională a avut şi o dimensiune transfrontalieră, desfăşurându-se şi în Spania, ţară în care câştigurile obţinute prin prostituţie erau mai consistente decât în România".
"Traficul de fiinţe umane, îndeosebi sub forma traficului de femei pentru prostituţie, a devenit în ultimul deceniu o problemă majoră, atât la nivel naţional cât şi internaţional, depăşind caracteristicile unui fenomen episodic şi afectând un număr mare de persoane, cu profunde implicaţii de ordin social şi economic. (...) sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane atunci când asupra victimelor s-a exercitat o acţiune de intimidare prin mijloace psihice şi fizice, a fost utilizată inducerea în eroare sau manipularea victimelor, îngrădirea libertăţii de mişcare a victimei prin confiscarea actelor de stare civilă, impunerea prestării de servicii din partea victimei ca răscumpărare a unei aşa-zise datorii, profitarea de condiţiile economice precare ale victimelor şi, uneori, de situaţia familială conflictuală a acestora", precizează procurorii care s-au ocupat de caz. Chiar dacă victima şi-a dat consimţământul pentru a pleca în străinătate şi a acceptat ca traficantul să facă formalităţile şi să achite sumele necesare trecerii frontierei, acest fapt nu înlătură răspunderea penală a inculpatului. Reprezentanţii acuzării concluzionează: "În toate cazurile de trafic de persoane, vulnerabilitatea victimei, datorată situaţiei familiale, lipsei posibilităţilor de angajare, lipsei educaţiei sau a oricărei alte forme de instruire, sărăciei extreme, lipsei unei culturi a migraţiei, o plasează într-o situaţie de inferioritate care este exploatată de către traficant, context în care este exclusă exprimarea unui consimţământ liber şi în cunoştinţă de cauză de către victimă".
Minore racolate şi trimise în Spania
Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Brăila (SCCO) s-a sesizat din oficiu, precizează anchetatorii, încă din data de 15 mai 2008, declanşând "vânătoarea de traficanţi". Poliţiştii au aflat că, în anul 2007, fraţii Ducu Daniel şi Vasilică Scarlat zis "Sia", din comuna Gropeni, "au racolat prin promisiuni false de căsătorie mai multe tinere (din care unele minore) şi le-au determinat să practice prostituţia în beneficiul lor", mai întâi pe raza municipiului Brăila, ulterior în Grecia şi în Spania. Una dintre locaţiile preferate de traficanţii de carne vie a fost Benicarlo. Numai Vasilică Scarlat, zis "Sia", a dus "la produs" patru tinere, două minore şi două majore: Daniela M., Marinela S., Carmen M. şi Camelia A.
După declanşarea cercetărilor, au fost identificaţi şi alţi indivizi care au racolat şi au dus tinere în Spania, în nume propriu sau în colaborare cu fraţii Vasilică şi Ducu Scarlat. Astfel, au ajuns în vizorul procurorilor DIICOT Marian Zainea, Fănel Brăgău zis "Ştefan" şi Gabriel Vulgaris, care însă nu a putut fi audiat ca învinuit.
La data de 4 ianuarie 2011, una dintre victimele traficului de carne vie a rupt tăcerea şi s-a adresat poliţiei, declarând că, în august 2010, a plecat "la muncă" în Spania împreună cu Tudorel Sgîrcitu şi că, odată ajunşi acolo, a fost cazată în apartamentul proxenetului Fănel Brăgău, fiind bătută în mod sistematic, zilnic, de către Sgîrcitu, pentru a o determina să practice prostituţia.
Pe parcursul cercetărilor, au fost identificate şi audiate nu mai puţin de cinci tinere care au practicat prostituţia de bunăvoie sau prin constrângere pentru traficanţii de oameni din Gropeni, două dintre acestea fiind minore. În perioada 2006-2010, cei cinci inculpaţi au înlesnit practicarea prostituţiei de către victimele traficului de persoane prin racolarea de clienţi, transportarea victimelor şi negocierea tarifelor, obţinând astfel importante sume de bani, precizează anchetatorii.
În martie 2014, procurorii DIICOT - BT Brăila au efectuat percheziţii la domiciliile suspecţilor, ridicând, cu acest prilej, sume de bani şi dovezi care au fost folosite la urmărirea penală.
