Ultimele alegeri locale şi parlamentare au lăsat PSD, PNL, PDL cu datorii de peste 54 de milioane de lei şi cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, potrivit informaţiilor oferite de Ministerului Finanţelor Publice, arată o analiză a Institutului de Politici Publice.
'Controlul finanţării partidelor este inexistent în România, în condiţiile în care ultimele alegeri locale şi parlamentare au lăsat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii de peste 54 de milioane de lei şi cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, iar instituţia însărcinată cu verificarea acestora (Autoritatea Electorală Permanentă -n.r.) raportează, pe linie, că nu au fost constatate încălcări ale legislaţiei în vigoare', susţin experţii Institutului de Politici Publice, care au analizat bilanţurile publicate de principalele partide politice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice la categoria datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.
Situaţiile financiare ale PSD, PNL şi fostul PDL arată că, din anul 2012 şi până în prezent, bilanţ anual al niciunuia dintre partidele parlamentare nu s-a încheiat cu datorii mai mici de 10 milioane de lei, potrivit sursei citate.
Astfel, marile partide parlamentare au înregistrat, în mod constant, în ultimii 4 ani, datorii care se ridică la peste 12 milioane de euro, sume datorate către creditori - inclusiv către bugetele publice, potrivit potrivit informaţiilor oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanţelor Public.
În anul 2014, cheltuielile făcute de PSD au fost cu 19.978.200 de lei mai mari decât veniturile încasate, iar cele făcute de fostul PDL au depăşit cu 2.947.031 de lei veniturile declarate de liberali, potrivit IPP. Potrivit sursei citate, MPF nu a publicat bilantul PNL pentru anul 2014.
IPP critică, totodată, o modificare adusă, în anul 2015, la legea finanţării partidelor printr-o iniţiativă a social-democraţilor Mircea Gheorghe - Drăghici, Marian Neacşu, Ilie Sârbu şi a liberalilor Andrei Gerea şi Puiu Haşotti.
'(Legea 113/2015 -n.r.) dă libertatea partidelor ca, după ce primesc donaţii până la limita permisă de lege, să se «împrumute» de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleaşi!) cu încă pe atât, dublându-şi astfel veniturile. Mai mult, reglementările nearticulate au scăpat din vedere să impună interdicţia asupra împrumuturilor de bani către partide de la persoane fizice sau juridice străine aşa cum este ea prevăzută în cazul donaţiilor', susţine IPP în analiza citată.
Potrivit IPP, aceste noi reglementări permit partidelor 'să îşi protejeze banii primiţi de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune că subvenţiile acordate partidelor politice au statut de afectaţiune specială şi NU sunt supuse executării silite prin poprire'.
Analiza IPP este făcută din perspectiva anului electoral 2016, când vor avea loc alegeri locale şi parlamentare
