Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii declaraţi supleanţi vor avea la dispoziţie zece zile pentru a-şi exprima în scris opţiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte, fără a risca să-şi piardă funcţia, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind migrarea politică a aleşilor locali, pregătit de Guvern.
Primarii şi preşedinţii de CJ depun declaraţia la: partidul politic sau la organizaţia minorităţii naţionale, după caz, din care optează să facă parte; autoritatea deliberativă a unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru care a candidat, prin intermediul secretarului unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective.
Consilierii locali, judeţeni şi supleanţii îşi vor anunţa opţiunea politică la: partidul politic sau la organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale, după caz, din care optează să facă parte; autoritatea deliberativă pentru care a candidat, prin intermediul secretarului unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective, potrivit mediafax.ro.
Centralizarea, la prefecţi
Conform proiectului, cei care nu vor depune această declaraţie rămân membri ai partidului politic sau organizaţiei minorităţii naţionale, după caz, pe listele partidului care a făcut parte dintr-o alianţă politică sau alianţă electorală, dacă acesta/aceasta continuă să existe din punct de vedere legal; devin independenţi, dacă partidul politic sau organizaţia minorităţii naţionale, după caz, dacă acesta/aceasta nu mai există din punct de vedere legal.
Secretarii unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru exprimarea opţiunii politice de către aleşii locali au obligaţia să comunice situaţia centralizatoare a aleşilor locali la instituţia prefectului.
Guvernul se va intruni azi în şedinţă pentru a adopta proiectul de ordonanţă, care va intra în vigoare odată cu depunerea la Parlament.
Opoziţia critică, dar nu e băgată în seamă
Opoziţia a criticat proiectul, ameninţând inclusiv cu sesizarea Comisiei de la Veneţia. Cristian Diaconescu i-a scris preşedintelui Comisiei Europene pe acest subiect, iar ACL a sesizat ambasadele statelor UE şi pe cea a SUA.
Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean spune că proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind migraţia primarilor la alte partide este "un atentat brutal" la democraţie, la voinţa populară şi la instituţiile statului de drept, iar ACL "nu va sta cu mâinile în sân".
Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a declarat că "de-a lungul timpului, fenomenul de migraţie politică parlamentară şi a aleşilor locali a fost de o amploare extraordinară în timpul guvernării PSD".
El a spus că actuala putere "încearcă să modifice legea" şi s-a declarat "stupefiat" de ipocrizia acestora şi de "dorinţa lor de a încălca cele mai elementare norme ale democraţiei".
PSD adună activişti
El a precizat că "este clar pentru toată lumea că prin acest act normativ PSD doreşte să adune în sfera sa de influenţă cât mai mulţi aleşi locali, pentru a fi transformaţi în activişti de partid, vectori electorali care să aducă cât mai multe voturi la prezidenţiale". "Îi asigur pe PSD-işti că nu vor obţine ce îşi doresc, că poporul acesta nu poate fi atât de prost cum îşi închipuie ei, că aleşii locali nu pot fi atât de lipsiţi de caracter, cum sunt cei de la guvernare şi că ACL va face tot ce e posibil ca la Cotroceni să ajungă Iohannis. Gândiţi-vă ce ar însemna România cu Ponta la Cotroceni", a adăugat Oltean.
Ipocrizia lui Ponta: Anul trecut, Guvernul era împotriva migraţiei politice
În ultimii ani, Curtea Constituţională a respins mai multe sesizări privind neconstituţionalitatea prevederilor care interzic migraţia aleşilor locali şi a motivat că restricţiile sunt menite să asigure reprezentativitatea,Guvernul exprimând o poziţie similară în 2013,când aprecia că votul e pentru program de partid nu pentru candidat
Proiectul de OUG prin care li se acordă aleşilor locali un termen de 10 zile pentru a-şi defini apartenenţa politică, făcut public miercuri, contravine opiniei pe care o exprima Executivul în 2013, în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale (CC) referitor la contestaţia unui consilier judeţean PPDD din Maramureş, care îşi pierduse mandatul în urma retragerii sprijinului politic.
Începând cu anul 2006, deciziile CC menţionează că această constrângere în cazul aleşilor locali este justificată şi constituţională, argumentând în favoarea menţinerii acestor reglementări.
Inclusiv Avocatul Poporului considera că, "de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe lista căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică menţinerea sa în funcţia publică".
Ce spunea Guvernul în 2013
"Cetăţenii, prin votul lor, exprimă opţiuni între diversele programe politice care participă la scrutinul electoral şi mai puţin cu privire la candidaţi, în considerarea calităţilor şi a meritelor acestora sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor electorale. Aşadar, votul alegătorului exprimă opţiunea pentru programul unui partid, şi nu pentru un anumit candidat. Arată că este moral ca interesele unei persoane care a candidat şi a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent. A accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăseşte partidul pe a cărui listă a candidat şi a fost ales, să îşi păstreze mai departe statutul de ales local înseamnă a schimba configuraţia politică a consiliului local, stabilită ca urmare a votului exprimat de cetăţeni", se arăta în punctul de vedere transmis de Guvern Curţii Constituţionale, aşa cum rezultă din documentele Curţii.
