Parlamentarii PSD Brăila nu sunt foarte convinşi de faptul că administraţia ar trebui să sprijine echipa de fotbal ACS Dacia Unirea, plecând de la ideea că aceasta poate găsi surse proprii de finanţare. Senatorul Ion Rotaru a afirmat, vineri dimineaţă, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu este de acord să se impună o anumită presiune asupra autorităţilor locale în privinţa finanţării echipei de fotbal, dacă există suspiciunea producerii unor posibili paşi ilegali. Acesta a punctat că atenţia autorităţilor locale ar trebui să se îndrepte către sprijinirea sportului de masă, la nivel de gimnaziu şi liceu, nu către o echipă profesionistă. "Cred că ar trebui să încurajăm foarte mult sportul de masă. Pentru că marile valori ale sportului românesc au fost descoperite prin tot felul de competiţii, întreceri între şcoli, licee, la nivel de localităţi, judeţe şi aşa mai departe. Or, lucrul ăsta nu se mai întâmplă. Dar avem pretenţia ca o echipă de fotbal să primească finanţare de la buget. Nu am nimic personal cu echipa, e foarte bine să avem echipă, performanţă, zone în care putem să arătăm că reprezintă ceva Brăila din punctul ăsta de vedere şi susţin această idee, dar nu condiţionată de o anumită atitudine că dacă nu, nu ştiu ce. Până la urmă, este o activitate privată sau aproape privată, dacă înţeleg bine şi ar trebui să se autofinanţeze. Dacă CJ-ul şi CLM-ul găsesc pârghiile legale pentru a finanţa această activitate, o susţin şi o încurajez", a declarat Rotaru.
La rândul său, deputatul PSD Marian Dragomir a afirmat că "ar trebui să încurajăm sportul de masă. Nicio echipă din Europa nu este susţinută de la bugetul local. Pentru a face performanţă în fotbal trebuie să acorzi salarii foarte mari şi prime de joc, în caz contrar cred că vom avea permanent o echipă mediocră la Brăila". Deputatul a făcut câteva aluzii şi la salariile fotbaliştilor, comparându-le cu cele ale funcţionarilor publici. "Aş vrea să îi întrebaţi pe fotbalişti ce salariu lunar au? De asemenea, să faceţi o analiză să vedeţi câţi dintre angajaţii administraţiei publice locale au măcar jumătate din salariul unui fotbalist? La fel, să vedem ce salariu are antrenorul (n.r. - Alin Pânzaru)? Şi dacă susţine atât de mult brand-ul «Dacia Unirea» Brăila sunt convins că ar putea să antreneze şi gratuit echipa. Asta înseamnă sacrificiu. Din punctul meu de vedere, cu banii respectivi ar trebui să încurajăm competiţiile sportive între licee", a încheiat acesta.
Este echipa de fotbal de utilitate publică?
La acest moment, situaţia finanţării din resurse publice a clubului este incertă, în sensul că municipalitatea a transmis public semnalul că nu va mai aloca bani dacă nu o va face, alături de ea, şi Consiliul Judeţean. Ori CJ Brăila încă aşteaptă un răspuns de la Bucureşti dacă e legal sau nu să bage bani în fotbal, mai ales după scandalul în care a fost implicat fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. După cum a precizat preşedintele interimar al Consiliului Judeţean, Viorel Mortu, încă nu a venit niciun răspuns din partea Ministerului Tineretului şi Sportului în legătură cu contradicţiile ce apar la nivel legislativ pe tema posibilităţii finanţării echipei. Ba, mai mult, şeful CJ spune că juriştii au depistat o nouă problemă, şi asta în contextul în care aproape îi convinsese să îşi dea girul în privinţa unui proiect de hotărâre pe acest subiect. Este vorba despre cerinţa ca asociaţia sportivă nou formată să fie de "utilitate publică", exact problema cu care se confruntă administraţia din Timişoara, spune Viorel Mortu, care trebuie să recupereze integral suma alocată echipei de fotbal. "Deoarece la Timişoara Curtea de Conturi a reproşat clubului de fotbal că nu practică activitate de utilitate publică, acesta este obligat să restituie suma de 36 miliarde lei vechi către Consiliul Judeţean şi Consiliul Local. De fapt, sumele au fost imputate Primăriei şi CJ-ului, care trebuie să recupereze acum acei bani. Noi am făcut o nouă scrisoare şi am trimis-o către Ministerul Sportului, prin care cerem şi lămurirea acestui concept. Ce înseamnă utilitate publică în sport?", a declarat Viorel Mortu. El a mai afirmat că înţelege importanţa acestui fenomen social, însă sub nicio formă nu poate forţa juriştii instituţiei să gireze un proiect în contextul în care nu au o bază legală concretă.
Reamintim că, tocmai pentru a obţine sprijin financiar din partea administraţiei brăilene, în luna iulie, CF Brăila (societate comercială aflată în insolvenţă) a predat echipa către un club nou înfiinţat, în regim de ONG - Asociaţia Sportivă Club Dacia Unirea Brăila. Cu toate acestea, reprezentanţii Consiliului Judeţean au afirmat că există contradicţii la nivelul Legii 69/2000 (Legea educaţiei fizice şi sportului - n.r.) şi au cerut lămuriri de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
"Banii publici nu-i considerăm un favoritism!"
• conducerea ACS vine cu lămuriri menite să-i lămurească pe politicienii care au comentat pe tema alocării de fonduri publice pentru susţinerea fotbalului local
ACS Dacia Unirea Brăila a reacţionat în urma declaraţiilor politice şi a emis un comunicat prin care încearcă să pună la punct o serie de aspecte asupra cărora factorii politici au pus accent în comentariile pe tema finanţării fotbalului local. Varianta integrală a comunicatului poate fi consultată pe pagina noastră de web. "Când cineva vorbeşte de clubul ACS Dacia Unirea nu trebuie să se refere numai de «cele 11 persoane» care joacă fotbal, ci la cei peste 180 de copii, juniori şi seniori, la 10 echipe care reprezintă Brăila în numeroase competiţii fotbalistice, internaţionale, naţionale sau judeţene! (...) Banii publici la care se face referire, nu-i considerăm un favoritism, ci o parte componentă a acordului convenit în decembrie 2014, când partea privată şi cea publică au hotărât să vină fiecare cu o participare aproximativ egală la bugetul necesar reprezentării municipiului şi judeţului Brăila în competiţiile sportive. Partea publică urma să finanţeze activitatea competiţionala a tuturor echipelor de copii şi juniori ale clubului, adică tocmai acea componentă a sportului de masă, iar finanţarea privată să se îndrepte în mod clar către sportul de performanţă, reprezentat de echipa de seniori. Niciodata nu am susţinut că finanţarea trebuie să vină numai din fonduri publice! (...) Într-una din declaratii se dă de înţeles că la Dacia Unirea Brăila se plătesc sume indecente, sume astronomice pentru cetăţeanul de rând. Facem precizarea, nu e nici un secret, că cel mai bine plătit jucător de la ACS Dacia Unirea Brăila nu primeşte mai mult de 3.000 de lei brut, în timp ce antrenorul, Pînzaru Alin, primeşte sub 1.000 de euro, brut. (...) Toţi jucătorii, inclusiv antrenorul, au jucat timp de 7 - 8 luni, cu restanţe financiare importante! (...) Nu putem să nu observăm că nu suntem trataţi de pe aceleaşi poziţii ca handbalul, de pildă, (care este tot o structură juridică privată, fără scop patrimonial, ca şi noi) şi care are în componenţă O SINGURĂ ECHIPĂ - cea de senioare - cu diferenţa că dânşii au ca asociaţi CJ-ul şi CLM-ul. Am înaintat şi noi o propunere scrisă către CJ si CLM să intre în asociaţia noastră, dacă asta este soluţia agreată, propunere rămasă deocamdată fără un răspuns cert. (...) În încheiere, din dorinţa de a risipi misterele care, în opinia unora, înca planează asupra activităţii clubului, invităm în mod public pe oricine este interesat să ne onoreze cu prezenţa la activităţile sportive organizate de ACS Dacia Unirea Brăila, să discute cu copiii, cu juniorii, cu antrenorii sau să vizioneze o partidă de fotbal, (...) după care să poată avansa declaraţii în cunoştinţă de cauză şi cu un fundament real!", se arată în materialul amintit.
