Social-democraţii brăileni sunt satisfăcuţi de modul în care a decurs Congresul Naţional de sâmbătă şi de modificările făcute statutului, chiar dacă propunerile făcute de PSD Brăila nu au fost acceptate în totalitate. Precizăm că la Congresul Naţional al PSD de sâmbătă, delegaţia brăileană a numărat 118 membri. Aşa cum ne-a explicat prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene a PSD Brăila, Aurel Simionescu, singura dezamăgire a brăilenilor a fost faptul că propunerea lor privind faptul ca vicepreşedinţii să fie numiţi de către preşedinte şi nu aleşi de către congres nu a fost agreată de restul colegilor. Simionescu a ţinut să sublinizeze că restul propunerilor, într-o formă sau alta, s-au regăsit în modificările finale aprobate de către plen: "Congresul a ieşit foarte bine iar, per total, noi suntem mulţumiţi. Noi ţineam mai mult la propunerea privind vicepreşedinţii partidului. Nouă ni se pare normal ca ei să fie aleşi de către preşedinte, pentru ca el să aibă o echipă. Când se schimbă preşedintele, se schimbă echipa, aşa ni s-ar părea normal. Dar în fine, restul colegilor nu au fost de acord. În rest, ce am propus noi, se regăseşte, într-un fel sau altul, în modificările finale. Chiar suntem mulţumiţi de cum au evoluat lucrurile", a declarat Simionescu.
Precizăm că, sâmbătă, delegaţii la Congres au aprobat propunerea ca preşedintele partidului să fie ales prin votul tuturor membrilor PSD, urmând ca această modalitate să fie aplicată la alegerile de la următorul Congres ordinar, din 2014.
O modalitate similară se va aplica şi în ceea ce priveşte desemnarea candidatului PSD la alegerile prezidenţiale, la acest tip de scrutin urmând să participe şi simpatizanţii partidului. În mod corespunzător, preşedintele partidului poate fi revocat, înainte de alegerile la termen, tot prin votul tuturor membrilor PSD. Congresul a aprobat şi o nouă formulă de alegere a vicepreşedinţilor, care, de asemenea, se va aplica la următorul Congres ordinar. Mai clar, s-a decis majorarea numărului de vicepreşedinţi care vor fi aleşi la următoarele alegeri interne, adică peste trei ani şi jumătate, dacă ele vor fi ordinare. Pe lângă opt vicepreşedinţi aleşi ca reprezentanţi ai regiunilor de dezvoltare, alţi şapte vor fi aleşi, fără domenii, în ordinea voturilor obţinute în Congres. Lor li se vor adăuga alţi trei vicepreşedinţi nealeşi de congres, aceştia fiind preşedinţii primelor trei organizaţii judeţene cu rezultatele cele mai bune obţinute la alegerile locale şi/sau parlamentare desfăşurate până la momentul congresului respectiv.
O altă modificare agreată a fost cea propusă de Victor Ponta, de organizare în fiecare toamnă a unui Consiliu Naţional, în care conducerea centrală să prezinte rapoarte de activitate.
Altă propunere aprobată de Congres este cea prin care se consfinţeşte de drept o stare de fapt, preşedinţii Consiliului Naţional, al organizaţiei de Femei, de Tineret şi de Seniori urmând să fie membri cu drept de vot în Biroul Permanent Naţional. O altă modificare a statutului este înfiinţarea Registrelor judeţean şi naţional de evidenţă a membrilor de partid, dar şi a simpatizanţilor fără carnet de membru. De asemenea, funcţia de preşedinte executiv a fost eliminată, la toate nivelurile, urmând ca în cadrul organizaţiilor judeţene, la propunerea preşedintelui filialei, să se poată alege un prim-vicepreşedinte, cu atribuţii delegate de liderul respectiv.
Statutul PSD a vizat şi extinderea atribuţiilor BPN, care va propune grupurilor parlamentare ale partidului candidaţii pentru funcţii în Birourile Permanente ale Camerei, respectiv Senatului, precum şi pentru conducerea celor două grupuri.
