Senatul a respins ieri proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Proiectul a întrunit doar 66 de voturi pentru, 36 împotrivă şi 6 abţineri, pentru a fi aprobat fiind necesare 84 de voturi pentru, întrucât proiectul de lege avea caracter organic.
Conform actului normativ, Agenţia urma să fie „desemnată drept oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor" şi „oficiu naţional pentru gestionarea bunurilor îngheţate". După dezbaterea în luna iunie a proiectului în plenul Senatului, actul normativ a fost retrimis Comisiei juridice pentru raport suplimentar. Conform raportului suplimentar al comisiei, respins de Senat, directorul Agenţiei trebuie să fie licenţiat în ştiinţe economice sau juridice şi să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 8 ani, să nu facă parte din niciun partid politic.
Confiscarea banilor
Agenţia îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenţiei, trei reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintre care unul din cadrul DNA şi unul din cadrul DIICOT, câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al MAI, al Ministerului de Finanţe şi al ANAF. Desemnarea membrilor se realizează prin decizie a conducătorului fiecărei instituţii reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani. Printre amendamentele adoptate de Comisia juridică se numără şi cel care prevede că în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea încheierii definitive a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea anumitor sume de bani, Agenţia virează suma ca venit la bugetul de stat.
De asemenea, la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, Agenţia depozitează temporar şi ia măsurile necesare pentru conservarea bunurilor mobile sechestrate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 de euro. În acest scop, Agenţia este numită custode.
Alt amendament adoptat de Comisia juridică, dar respins de plen prin respingerea raportului şi a proiectului de lege, prevede că bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.
Tăriceanu este dezamăgit de PNL
„Colegii de la PSD şi-au trântit proiectul de leg,e fiindcă nu era prima apariţie în plenul Senatului", a comentat viceliderul grupului senatorial al PNL, Dumitru Oprea. „Noi ne-am comportat normal azi, menţinându-ne punctul de vedere întrucât la obiecţiunile PNL nu s-a întâmplat nimic, iar colegii, care erau obligaţi să îşi protejeze proiectul, i-aţi observat câţi au fost în sală", a afirmat el. El a adăugat că nu toţi senatorii PSD au votat în favoarea adoptării proiectului de lege, fiindcă „nu au fost în sală".
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a declarat decepţionat pentru faptul că respectivul proiect de lege nu a fost adoptat, punctând că instituţia reprezenta un instrument important pentru recuperarea prejudiciilor. „Legea nu a putut fi adoptată, din păcate, pentru că, din câte ştim, PNL a votat împotrivă, cu toate că au cerut un termen suplimentar pentru a putea să se consulte (...) şi totuşi astăzi votul a fost negativ", a afirmat Tăriceanu.
