Dăm ceasul înapoi cu 10 ani: se revine la regula alegerii preşedinţilor de Consilii Judeţene din rândul consilierilor şi nu prin vot direct de alegători. Asta au decis zilele acestea membrii Comisiei de Cod Electoral care au în dezbatere, printre altele, pachetul de legi privind alegerile locale. Se va reuşi astfel doborârea suveranităţii baronilor locali care şi-au consolidat puterea în ultimele 2 mandate? Sunt voci care spun că DA şi dau ca exemplu vidul de putere de aproape 4 luni din Consiliul Judeţean Brăila, după ce Bunea Stancu a fost arestat la domiciliu în mega-dosarul cu DNA. Totuşi nu trebuie să uităm retorica declarativă pro vot uninominal din 2008 când, în spaţiul public, se discuta deschis despre combaterea practicii de "cumpărare a voturilor" colegilor din consilii cu sinecuri politice grase sau chiar cu sume uriaşe. Oricum ar sta lucrurile, se pare că, la Brăila, nu vom mai avea alegeri anticipate pentru un nou şef de judeţ, întrucât este clar că va rămâne definitivă decizia privind alegerea prin vot indirect a şefilor de judeţ. Cum modificarea legii electorale nu se face peste noapte, şi numai mâine nu-i poimâine şi vin Localele din 2016, este puţin probabil că mai poate fi respectat calendarul legal pentru anticipate, cu un an înainte de alegerile la termen.
Varga şi Rizea: Măsura e binevenită!
Cum privesc parlamentarii această decizie a Comsiei de Cod Electoral? Majoritatea celor care au putut fi contactaţi au apreciat ca pozitivă şi binevenită această măsură.
"Intrăm într-o normalitate", susţine deputatul liberal, Vasile Varga, "dacă se va trece la alegerea din rândul consilierilor judeţeni a preşedintelui şi vicepreşedinţilor de CJ. Astfel, nu va mai exista o dominare, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, a preşedinţilor care, în marea majoritate a judeţelor, erau suverani. Prin această manieră de alegere, practic, se va elimina dominaţia acestor preşedinţi. Să nu uităm ce s-a întâmplat chiar la noi, la Brăila, când timp de 4 luni am avut timp mort, fără preşedinte de CJ. Într-un final s-a ajuns la numirea unui interimar".
În linii mari, aceleaşi opinii pe acest subiect le are şi deputatul social-democrat, Cirstian Rizea: "Este o măsură binevenită. Noi chiar am discutat la partid această problemă şi una dintre concluzii a fost aceea că membrii noştri, precum şi cei din alianţă, şi care ocupă funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, sunt asimilaţi în mod eronat noţiunii de baron local, ceea ce nu este corect. (...) În al doilea rând, vor avea de câştigat şi primarii din judeţe, dar mai ales comunităţile locale, întrucât nu vor mai sta la rând la un singur om, a preşedintelui de judeţ. Mai mult, consiliile judeţene au fost scoase din circuitul banilor alocaţi către primăriile de judeţ, aşa cum foarte bine a procedat în această problemă premierul Victor Ponta".
Marian Dragomir: "Încă mai analizez"
La rândul său, deputatul PSD, Marian Dragomir a ţinut să puncteze faptul că vede argumentele, atât pro, cât şi contra la decizia Comisiei de specialitate. "Am studiat propunerile, opinii pro şi contra ale celor implicaţi politic, alegătorilor şi societăţii civile şi ambele variante privind modalitatea de alegere a preşedintelui consiliului judeţean au avantaje şi dezavantaje. Deşi, de regulă, unii politicieni se aruncă în derizoriu comentând şi apoi se lovesc de efecte, în această situaţie eu încă mai analizez. Alegerea direct de către cetăţeni asigură, teoretic, alegerea omului în detrimentul listei, deşi practica a demonstrat că, de multe ori, a contat apartenenţa politică a candidatului. Alesul ar trebui să fie foarte atent la imaginea lui şi să se promoveze direct către cetăţeni dar tot practica a demonstrat că o astfel de alegere conduce la conferirea unor puteri suplimentare în mâna unui singur om. Alegerea de către consilierii judeţeni asigură o legătură permanentă între consilieri şi preşedinte, dar se poate ajunge la situaţia în care modificarea unor majorităţi sau comploturi conduc la schimbarea preşedintelui în timpul mandatului. Totuşi prin această metodă de alegere se pot evita blocaje ale activităţii consiliului judeţean ca şi în cazul judeţului Brăila, în care o minoritate de 9 consilieri a încercat specularea unor lacune legislative în interesul liberalilor".
Marioara Nistor: "Modificări la forma adoptată se pot face în plen"
Contactată de reporterii "Obiectiv", deputatul UNPR, Marioara Nistor a evidenţiat faptul că este de fapt o decizie în care atât PSD-ul cât şi PNL-ul au fost pe aceeaşi lungime de undă. "Comisia de specialitate a hotărât să se revină la alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean din rândul consilierilor. Toate partidele politice parlamentare au avut discuţii interne privind acest subiect, cu păreri diverse, dar toate aceste discuţii au condus la o singură concluzie: revenirea la votul indirect. Acest lucru a făcut ca cele două mari partide politice parlamentare PSD şi PNL să ajungă la un consens politic şi să convină ca formula adoptată de Comisia comună să fie cea a votului indirect. Este un lucru hotărât, negociat deja, într-o demonstraţie clară a dorinţei clasei politice de a da democraţiei instrumente de lucru viabile, care se potrivesc sistemului românesc. Modificări la forma adoptată de comisia de specialitate se pot face în plen, atunci când proiectul de lege va intra pe ordinea de zi pentru a fi votat".
Reamintim că membrii Comisiei de Cod electoral au decis, "la nivel de principiu", ca viitorii preşedinţi ai Consiliilor Judeţene să fie aleşi prin vot indirect, dintre membrii consiliilor şi de către aceştia. În plus, votul ar urma să fie unul pe listă, ca în cazul consilierilor judeţeni. Decizia a fost luată cu 14 voturi "pentru" şi o abţinere.
În prezent, atât primarii, cât şi preşedinţii de Consilii Judeţene sunt aleşi prin vot direct, într-un singur tur, astfel că cel care obţine cel mai bun procent este desemnat câştigător. Recent membrii aceleiaşi comisii de specialitate au stabilit să se păstreze modalitatea de alegere a primarilor şi la alegerile viitoare, care vor avea loc în 2016.
