"Lucia Pătraşcu este o romantică incurabilă într-o lume bezmetică, proza sa scurtă este de un lirism uşor desuet. Ea povesteşte despre o lume trăită, visată, după cum i-au dictat puterile. Textele sale sunt crochiuri epice, un gen de reculegere în derivă", a spus prof. Dumitru Anghel.
Despre adevărata vocaţie a Luciei Pătraşcu, proza, a vorbit şi scriitorul Constantin Gherghinoiu, menţionând însă un fapt meritoriu, din punctul său de vedere, acela că volumul de poezie "Rugă" a fost dedicat, dintr-o dragoste sinceră, pictorului brăilean Gheorghe Pătraşcu. "În «Evantaiul albastru» găsim o Brăilă veche, a perioadei interbelice, care supravieţuieşte în spirit. Avem de-a face cu o evocare a unui oraş de provincie cu personalitate. Eu consider că este un roman autobiografic, la final fiind prezentate nuclee narative sub forma unor mici schiţe, care au toate acelaşi izvor de inspiraţie, familia sa. Cred că adevărata vocaţie a Luciei Pătraşcu este proza, din trei motive. În primul rând avem de-a face cu o pătrundere psihologică de fineţe, cu care analizează gesturi aparent nesemnificative. Apoi este vorba de duioşia cu care evocă locuri cunoscute de generaţia sa. Şi nu în ultimul rând, este vorba de faptul că efluviile poetice nu înăbuşă finalul romanului. Evită să poetizeze la nesfârşit, iar poezia nu e obositoare", a explicat scriitorul Constantin Gherghinoiu. Câteva aprecieri asupra poeziilor Luciei Pătraşcu a comunicat şi profesoara de limba română de la Şcoala Tufeşti, Daniela Dogărescu, după care doi elevi de la aceeaşi şcoală au citit din versurile autoarei sărbătorite. La finalul evenimentului moderat de directorul Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati", Dragoş Neagu, Lucia Pătraşcu a mărturisit că volumul "Evantaiul albastru" a fost un pretext de a retrăi tinereţea, un test de fidelitate în încercarea de a reproduce anumite evenimente, toate izvorâte din dorinţa de a crea o punte între ceea ce a fost şi ceea ce a ajuns.
Despre adevărata vocaţie a Luciei Pătraşcu, proza, a vorbit şi scriitorul Constantin Gherghinoiu, menţionând însă un fapt meritoriu, din punctul său de vedere, acela că volumul de poezie "Rugă" a fost dedicat, dintr-o dragoste sinceră, pictorului brăilean Gheorghe Pătraşcu. "În «Evantaiul albastru» găsim o Brăilă veche, a perioadei interbelice, care supravieţuieşte în spirit. Avem de-a face cu o evocare a unui oraş de provincie cu personalitate. Eu consider că este un roman autobiografic, la final fiind prezentate nuclee narative sub forma unor mici schiţe, care au toate acelaşi izvor de inspiraţie, familia sa. Cred că adevărata vocaţie a Luciei Pătraşcu este proza, din trei motive. În primul rând avem de-a face cu o pătrundere psihologică de fineţe, cu care analizează gesturi aparent nesemnificative. Apoi este vorba de duioşia cu care evocă locuri cunoscute de generaţia sa. Şi nu în ultimul rând, este vorba de faptul că efluviile poetice nu înăbuşă finalul romanului. Evită să poetizeze la nesfârşit, iar poezia nu e obositoare", a explicat scriitorul Constantin Gherghinoiu. Câteva aprecieri asupra poeziilor Luciei Pătraşcu a comunicat şi profesoara de limba română de la Şcoala Tufeşti, Daniela Dogărescu, după care doi elevi de la aceeaşi şcoală au citit din versurile autoarei sărbătorite. La finalul evenimentului moderat de directorul Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati", Dragoş Neagu, Lucia Pătraşcu a mărturisit că volumul "Evantaiul albastru" a fost un pretext de a retrăi tinereţea, un test de fidelitate în încercarea de a reproduce anumite evenimente, toate izvorâte din dorinţa de a crea o punte între ceea ce a fost şi ceea ce a ajuns.
