• nemulţumirile acestora se leagă de Legea salarizării unice în sectorul public • la Brăila a fost linişte: lucrătorii din administraţia publică locală nu au întrerupt ieri lucrul aşa cum au făcut-o colegii din alte judeţe • nici salariaţii Gărzii de Mediu, ori ai Agenţiei de Protecţie a Mediului Brăila n-au intrat în grevă • în schimb, personalul auxiliar din justiţie a derulat ieri un protest spontan la Brăila
Sindicatele din administraţia locală au anunţat ieri că angajaţii primăriilor şi consiliilor judeţene din mai multe judeţe ar putea întrerupe munca şi declanşa greva japoneză în instituţiile locale. Totodată, şi angajaţii Gărzii de Mediu, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului, precum şi cei de la Protecţia Copilului au încetat ieri lucrul, timp de două ore, nemulţumiţi de proiectul legii salarizării. Astfel în Iaşi, Covasna, Bistriţa, Gorj, Sibiu, Cluj, Satu Mare şi Arad salariaţii instituţiilor publice au dat curs “chemării la luptă sindicală” şi au organizat diferite forme de protest. La Brăila în schimb, salariaţii din primării şi consiliul judeţean nu au participat la mişcările de protest anunţate de colegii din ţară. “Suntem însă alături de colegii din oraşele unde se derulează acţiuni de protest, revendicările fiind practic comune şi vizând proiectul Legii salarizării unice din sectorul public”, ne-a declarat Ionuţ Bardaş, liderul Sindicatului administraţiei locale al salariaţilor din Primăria Municipiului Brăila.
Funcţionarii publici din administraţia locală sunt nemulţumiţi de faptul că, prin noua lege a salarizării unitare, veniturile celor din primării şi consilii judeţene nu vor mai fi stabilite prin lege, ci prin decizie a Consiliului Local. Reprezentanţii sindicatelor spun că, astfel, salariile funcţionarilor din administraţia locală vor depinde de cât de obedienţi vor fi faţă de primar sau de consilierii locali.
Practic, supărarea lucrătorilor din administraţia publică se leagă de faptul că, deşi există o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2016, care stabileşte faptul că pe familie ocupaţională toţi funcţionarii trebuie sa aibă acelaşi nivel de salarizare, ea nu se aplică, context în care apar discrepanţe majore între diferite categorii de salariaţi.
Dacă, în anii 2000, salariul unui grefier ajungea la 80% din cel al unui magistrat, în prezent procentul este de 25-30%”
Ieri, începând cu ora 11:00, grefierii de la Judecătoria şi Tribunalul Brăila, cărora li s-au alăturat şi colegii de la Parchet, au declanşat un protest spontan în faţa Palatului Justiţiei, revoltaţi de modalitatea în care urmează să fie remunerat personalul auxiliar şi conex din cadrul instanţelor de judecată conform Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. La acţiunea de protest au participat între 80 şi 100 de grefieri şi arhivari, practic tot personalul auxiliar de la instanţele brăilene.
Potrivit reprezentanţilor Sindicatului “Justiţia” Brăila - care reprezintă interesele personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul Judecătoriei Brăila, Judecătoriei Făurei, Tribunalului Brăila şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila - afiliat Federaţiei Projust Bucureşti, revendicările privesc, în primul rând, rezolvarea problemelor legate de salarizarea personalului auxiliar, respectiv a grefierilor, care duc greul în justiţie. “Dacă proiectul de lege ar fi aplicat în forma propusă şi înregistrată la Senatul României, categoria profesională a grefierilor şi a personalului conex ar avea salariile diminuate semnificativ. Salarizarea propusă grefierilor, pentru anul 2022, este, în cel mai bun caz, la acelaşi nivel cu cea actuală, ceea ce va conduce la scăderea salariilor actuale, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Totodată, grefierii au preluat în ultimii ani (şi continuă să preia) atribuţii transferate de la magistraţi, rolul, importanţa şi răspunderea muncii crescând în mod corelativ. Dacă, în anii 2000, salariul unui grefier ajungea la 80% din cel al unui magistrat, în prezent procentul este de 25-30%”, se precizează într-un comunicat remis, ieri, de protestatari.
Grefierii solicită reanalizarea coeficienţilor de salarizare propuşi de către iniţiatorii proiectului legislativ, cu incidenţa acestei categorii profesionale. Demn de amintit este faptul că personalul auxiliar de specialitate are acelaşi regim juridic al interdicţiilor şi incompatibilităţilor ca şi magistraţii, grefierii şi arhivarii neputând desfăşura nicio altă activitate, de nicio natură.
Grefierii solicită, de asemenea, modificarea coeficienţilor de salarizare propuşi, “îndeosebi în sensul micşorării diferenţelor uriaşe propuse între salarizarea funcţiilor de conducere şi a celor de execuţie”. Astfel, salariul de bază al grefierului cu studii superioare, cu gradul I şi vechime maximă, ar trebui să fie plasat la nivelul grefierului şef de serviciu şi aşa mai departe.
Personalul auxiliar de specialitate din justiţie solicită înscrierea în proiectul de lege a unor “dispoziţii care reglementează menţinerea salariului avut în plată, dacă prin noul proiect salariul rezultat este mai mic”. Nu în ultimul rând, se solicită inserarea în mult-contestatul proiect de lege a unor dispoziţii exprese privind plata orelor suplimentare, în condiţiile în care, în sistem, “nu există o normare a muncii, care, de altfel, nici nu este posibilă datorită specificităţii acestei activităţi”. Plata serviciului de permanenţă în materie penală este o altă solicitare a sindicaliştilor de la “Justiţia”, în condiţiile în care există astfel de dispoziţii aplicate altor categorii profesionale, precum poliţiştii sau medicii.
