Ieri, protestatarii au sustinut ca, la acest moment, prin natura lucrurilor - mai mult sau mai putin fortate, acest sistem nu mai poate supravietui mai mult de 6 luni de zile.
Salariatii Serviciilor de Ambulanta apreciaza ca infiintarea unor structuri paralele, dar complementare ca scop, gen SMURD, nu delimiteaza, ci mai mult discrimineaza sistemul deja existent, daca se are in vedere doar faptul ca repercusiunile legale in caz de malpraxis sint diferite; potrivit legislatiei in vigoare, personalul paramedical sau cu pregatire paramedicala nu poate fi acuzat si nu este raspunzator in situatiile de malpraxis, invocindu-se ca "nu este intentionat", ceea ce ii face pe salariatii din Ambulanta sa se intrebe daca are cineva interes in a se renunta la asistenta medicala calificata. "O alta lacuna a legii este lipsa oricarei alte surse de finantare a Serviciilor de Ambulanta, in afara Contractului de prestari servicii, incheiat cu CNAS. Prin contra-exemplu, structura paralela, dar complementara beneficiaza de finantare, via Ministerul Sanatatii Publice, precum si prin buget distinct in cadrul spitalelor, prin departamentul UPU" sustin protestatarii.
Din punct de vedere logistic, Serviciile de Ambulanta din Romania beneficiaza, legal vorbind, de dotarea logistica, cu ambulante standardizate, prin programe de achizitie nationala derulate si organizate de MSP. La ora actuala, mult-trimbitata dotare a Serviciilor de Ambulanta cu ambulante performante a fost anulata, dar nimeni nu stie inca de cine sau de ce. Cert este insa ca, legal, o masina de ambulanta are limita de exploatare tehnica pina la 150.000 km efectuati sau 5 ani de exploatare, iar ultima achizitie efectuata de MSP a fost in urma cu peste 5 ani, iar masinile achizitionate au depasit limita de km, avind acum fiecare peste 220-250.000 km. Nemultumirile salariatilor din Ambulanta tin si de latura resurselor umane, in sensul ca, de ani de zile, au solicitat si au argumentat tuturor factorilor de decizie necesitatea maririi numarului de personal calificat si asigurarea unui cadru legal coerent in care acestia sa poata profesa. "Am cerut in mod repetat elaborarea unor standarde profesionale-respectiv acceptarea si legiferarea juridica a numarului de personal, a competentelor de interventii medicale si a adoptarii standardizate, a protocoalelor de interventii medicale, dar nu am obtinut decit reducerea rolului asistentului medical calificat la acela de simplu caraus semicalificat pina la UPU, negarea gradului de competenta profesionala a medicilor din sistem, uneori pina la nivelul unui personal paramedical, interzicerea acordarii asistentei medicale calificate sub pretextul lipsei de grade de specializare profesionala, lipsa oricarei referiri legale ce ar putea determina aparitia unui sistem de salarizare distinct pentru personalul Ambulantei, tinindu-se cont de particularitatile specifice profesiei" au afirmat, ieri, reprezentantii angajatilor din SAJ, care s-au aflat in incinta unitatii.
Prezent la protestul angajatilor pe care ii conduce, dr. Florin Stefan, directorul SAJ Braila, ne-a declarat ca in sistemul de sanatate este vorba doar despre o reforma pe hirtie, ca in unitatile sanitare nu se resimte nici pe departe acest lucru. ''Este ceva incredibil, in spitale, de exemplu, bolnavii cumpara tot. La Ambulanta, anul trecut am plecat de la un buget de 47 miliarde lei vechi si, cu chiu cu vai am reusit de am ajuns la 70 miliarde la sfirsit de an, iar acum ni se dau 73 miliarde lei vechi; numai salariile ajung la 5,4 miliarde lunar, din cele 6,8 miliarde, cit este bugetul lunar. Ce facem cu medicamentele, materialele sanitare, aparatura medicala, combustibilul, piesele pentru masini, curentul, telefonul, apa si toate celelalte autorizatii sau plati? Anul trecut am avut 75.000 de solicitari la Ambulanta; chemari sint, dar, din pacate, banii sint putini. Eu nu stiu ce fel de reforma este asta, dar pot sa demonstrez, cu acte, ca se duc foarte multi bani pe apa Simbetei, fara nici o eficienta", apreciaza dr. Florin Stefan.