• proiectul finanțat de compania Transgaz și implementat de Asociația ”Pentru Adevăr” a ajuns la final • autorii eseurilor premiate au primit cărți și câte o bicicletă • este vorba despre Marius Mărgărit şi Costin Sebastian Iulian • mulțumiri doamnei Mihaela Râpă, director al școlii Anton Pann, precum și doamnelor profesoare Manuela Veronica Iordache și Gina Anton pentru implicarea în acest proiect
Din luna octombrie a anului trecut, Asociaţia "PENTRU ADEVĂR" a început implementarea proiectului "PROTEJEAZĂ-TE! Informează-te obiectiv! Ştirile false pot avea consecinţe reale!”, proiect finanţat de TRANSGAZ.
Scopul proiectului a fost să asigure grupului ţintă accesul la informaţii locale, veritabile, să sublinieze conştientizarea importanţei ştirilor locale, să încurajeze interpretarea personală a acestora şi în acest context, selectarea cu grijă a surselor de informare. Cetățeni informați cu știri corecte și verificate sunt de o importanță crucială într-o societate democratică și într-un climat informațional în continuă expansiune. Să fii informat în mod corect înseamnă în primul rând să ai acces la informații precise și echilibrate, bazate pe fapte, și nu pe opinii subiective sau manipulări ale realității. Iată câteva aspecte care evidențiază importanța informării cu știri corecte:
1. Democrație și participare civică: Într-o societate democratică, cetățenii trebuie să fie bine informați pentru a putea lua decizii în cunoştinţă de cauză și pentru a participa activ la viața politică și civică. Prin intermediul știrilor corecte, oamenii își pot forma propriile opinii și pot să înțeleagă problemele complexe cu care se confruntă societatea.
2. Verificarea surselor și acreditarea jurnaliștilor sau agențiilor de știri ne dau garanţia că informațiile sunt obiective și bazate pe fapte reale. Din păcate, în România nu există un cadru legislativ care să stabilească un set de condiţii minimale (personalitate juridică, nr. angajaţi, personal cu studii de specialitate etc) pentru existenţa site-urilor de ştiri.
3. Combaterea dezinformării și propagandei: În era digitală, fluxul constant de informații poate fi adesea supus manipulării și dezinformării intenționate. Consumul de știri corecte ajută la combaterea răspândirii dezinformării și a propagandei, protejând astfel societatea de influențe nefaste și de confuzie.
Pe parcursul proiectului au avut loc dezbateri cu elevii şi profesorii de la şcoala Anton Pann, iar la final, în cadrul concursului de eseuri, au fost premiaţi cu câte o bicicletă şi cărţi, doi elevi din clasa a VIII-a: Marius Mărgărit şi Costin Sebastian Iulian.
Mulțumim încă o dată doamnei Mihaela Râpă, director al școlii Anton Pann, precum și doamnelor profesoare Manuela Veronica Iordache și Gina Anton pentru implicarea în acest proiect .
Redăm, mai jos, eseurile premiate:
Știrile false sau fake news?
Costin Sebastian Iulian
Clasa a VIII-a B
Școala Gimnazială „Anton Pann”, Brăila
Prof. îndrumător: Iordache Manuela-Veronica
„Dacă nu știi ceva, atunci ești doar neinformat, dar dacă ce știi e greșit, atunci ești dezinformat, iar de aici pornește o serie întreagă de probleme.”
Denzel Washington, actor, regizor.
Dezinformarea poate fi înțeleasă, în general, ca fiind o informație falsă, distribuită cu intenție sau nu, pentru a promova anumite acțiuni sau servicii care au dovedit că nu sunt utile și care sunt chiar dăunătoare, sau pentru a defăima sau descuraja anumite persoane, organizații sau inițiative sociale.
Știrile false reprezintă un tip de jurnalism sau de propagandă care constă în răspândirea de informații false, acestea fiind difuzate prin mass-media sau prin social-media.
Acest tip de știri pot fi transmise atât la televizor, în ziare, cât și în mediul online. Știrile false sunt scrise și sunt publicate cu intenția de a induce în eroare în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind titluri.
Senzaționale, necinstite sau pur și simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, știrile false dezinformează în mod intenționat și diferă de la o știre la alta, precum știrile pentru a amuza publicul în loc de a-i induce in eroare.
Pentru mass-media, capacitatea de a atrage atenția la cititor este aceea de a genera costuri suplimentare și pentru a genera venituri din publicitatea online.
Mulți oameni au murit din cauza știrilor false. Oamenii au fost atacați fizic pentru poveștile false răspândite de mass-media, iar știrile false despre anti-vaccinare au cauzat handicapuri și decese pentru adulți și copii.
Din nefericire, este greu să putem discerne care știre e falsă și care nu. Ne putem proteja necitind știri sau citind mai multe surse diferite, verificând lucrurile importante în mai multe locuri.
Nu există o cale ușoară și toate astea cer un mare efort, pe care mulți dintre noi nu sunt dispuși să-l facă.
Informează-te obiectiv!
Ştirile false pot avea consecinţe reale
Mărgărit Marius Gabriel
Clasa a VIII-a B
Școala Gimnazială „Anton Pann” Brăila
Prof. îndrumător:
Iordache Manuela-Veronica
Creșterea constantă a canalelor de informare a generat, printre alte consecințe și fenomenul știrilor false care se răspândesc rapid și au efecte imediate. Fake news-ul pornește fără îndoială de la dezinformare, și aceasta este, de fapt, o poveste veche, revitalizată de noile tehnologii.
În prezent, cercetătorii definesc termenul de fake news ca un tip de propagandă care constă în răspândirea de informaţii false atât prin mass-media tradiţională, cât și prin intermediul noilor media. Aceste ştiri, cu caracter neîntrerupt şi atotcuprinzător, care prezintă un adevăr distorsionat, au, de obicei, ca scop influenţarea maselor. Secolul XXI, însă, a adus folosirea informațiilor drept arme la un nivel fără precedent. Noile tehnologii au făcut ca manipularea și fabricarea de conținut să fie simplă, iar rețelele de socializare amplifică dramatic falsurile lansate de națiuni, politicieni și corporații, deoarece sunt redifuzate mai departe de un public lipsit de simț critic.
Informarea din surse sigure este esențială pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru luarea deciziilor informate la nivel individual și colectiv.
Astfel, sursele sigure se străduiesc să furnizeze informații precise și verificate. Obișnuiesc să-și verifice informațiile înainte de a le publica, reducând astfel riscul de a răspândi informații false sau inexacte.
Accesul la informații precise și echilibrate este deosebit de important pentru înțelegerea corectă a problemelor complexe și a evenimentelor curente. Informațiile incorecte sau părtinitoare pot distorsiona percepțiile și pot influența deciziile greșite.
O societate informată este o societate mai puternică și mai rezistentă. Cetățenii informați sunt mai susceptibili să participe la procesul democratic, să-și exercite drepturile și să-și asume responsabilitatea în luarea deciziilor politice.
Sursele sigure oferă un contra-punct puternic împotriva dezinformării și propagandei. Prin furnizarea de informații verificate și echilibrate, aceste surse ajută la contracararea încercărilor de manipulare și influențare a opiniei publice.
În contrast, stirile false din mass-media reprezintă un pericol pentru societate .
Știrile false pot distorsiona realitatea și pot influența opinia publică în mod negativ. Ele pot fi utilizate în scopuri de manipulare politică sau pentru a promova interesele unor grupuri sau indivizi.
Atunci când publicul este expus în mod repetat la știri false, încrederea în mass-media și în instituțiile democratice poate fi erodată. Acest lucru poate afecta grav funcționarea unei societăți democratice, deoarece încrederea este esențială pentru legitimitatea acestor instituții.
Știrile false pot distorsiona procesul democratic, influențând alegerile și deciziile politice în mod nefavorabil. Ele pot crea confuzie și divisionism în societate, împiedicând dialogul rațional și construirea unui consens bazat pe informații veridice.
În unele cazuri, știrile false pot reprezenta un pericol real pentru securitatea publică sau individuală. Ele pot conduce la panică, pot promova teorii ale conspirației periculoase sau pot încuraja comportamente dăunătoare sau chiar violente.
Fenomenul știrilor false poate fi diminuat cu suportul și prin efortul comun al instituțiilor statului, al mediului științific, al celui mediatic și al societății civile. În acest sens, facem referire și la o serie de recomandări: 1. Elaborarea de sisteme informatice de securitate bazate pe algoritmi, care să fie eficienți la nivel național și internațional și care ar stopa acest fenomen. 2. Standardele profesionale pentru jurnalismul etic și responsabil sunt o apărare importantă împotriva dezinformării cu scop strategic și a informării greșite. Așadar, instituțiile media, în goana după audiență, trebuie să fie mai atente la sursele de informare, la imagini, care adesea sunt trucate. 3. Esențial pentru consumatori este să aibă o informare încrucișată, din mai multe instituții de presă credibile și, totodată, să evalueze critic orice informație.
În concluzie, este esențial să ne informăm din surse sigure și să fim conștienți de pericolele știrilor false din mass-media pentru a proteja integritatea informațională, procesul democratic și stabilitatea societății.
