• ce îşi doreşte noul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, ce a realizat deja, din luna aprilie de când a preluat frâiele instituţiei, şi pe ce linie vrea să “lupte” • sunt câteva întrebări la care veţi obţine cu siguranţă răspunsurile, chiar din următoarele rânduri, din interviul realizat cu ofiţerul Constantin Adrian Glugă, în care redactorii au întrebat, iar şeful instituţiei a răspuns • dacă este convingător sau vorbeşte precum politicienii rămâne să decideţi voi, cetăţenii, voi, poliţiştii
Comisarul Glugă a luptat într-o misiune în Haiti, dar a “luptat” şi la Brăila pentru a obţine şefia Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila. Şi a reuşit. Din luna aprilie 2016, cms. şef Constantin Adrian Glugă a preluat frâiele instituţiei şi vrea să pună totul la punct, inclusiv aspectele negative scoase la iveală de unii angajaţi şi care au creat mare vâlvă, cum ar fi GAZ-ul, unde îşi desfăşoară activitatea mulţi poliţişti puşi la dispoziţie, în condiţii greu de suportat. În acest context, în interviul acordat redactorilor “Obiectiv- Vocea Brăilei”, comisarul promite destule cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor în care muncesc poliţiştii brăileni. În ce măsură se va ţine de cuvânt rămâne de văzut, mai ales că pentru orice cheltuială trebuie să ceară aprobare de la Bucureşti.
-Ce v-aţi propus pentru anul 2016 şi care sunt obiectivele realizate până acum?
- Principalele obiective pentru anul 2016 sunt: Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului, prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţă stradală şi siguranţă rutieră; Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri; Asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare şi informaţionale necesare dezvoltării şi menţinerii capacităţii operaţionale a I.P.J. Brăila.
Plecând de la aceste obiective majore, a fost stabilită o serie de multe alte obiective specifice subsumate, însă cred că prezintă interes pentru demersul dumneavoastră jurnalistic indicatorii minimali de performanţă care au fost stabiliţi în cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, respectiv:
-Realizarea intervenţiilor sub 10 minute la apelurile de urgenţă ale cetăţenilor, în procent de minim 90%, în mediul urban;
-Menţinerea numărului total al infracţiunilor de furt sesizate, al infracţiunilor stradale sesizate şi al numărului de accidente grave de circulaţie la cel mult nivelul anului 2015;
-Stoparea trendului ascendent al numărului infracţiunilor comise în incinta şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ.
Având în vedere că s-au scurs deja nouă luni şi jumătate din acest an, cred că putem întrevedea deja ce indicatori, din cei enumeraţi, vor fi atinşi la finele anului 2016.
Intervenţiile operative în mediul urban, sub 10 minute, la apelurile semnalate prin SNUAU 112 de către cetăţeni, s-au realizat într-un procent de peste 92%, asta în condiţiile în care numărul apelurilor a crescut cu peste 7%. Trebuie să menţionez aici că un asemenea obiectiv pentru mediul rural ar fi nerealist, având în vedere distanţele lungi pe care trebuie să le parcurgă patrulele de menţinere a ordinii publice în aceste zone. Pe de altă parte, aş vrea să subliniez că intervenţia operativă la incidentele semnalate în mediul rural prin, SNUAU 112, şi mă refer la acele incidente care necesită deplasarea colegilor mei, se realizează, chiar dacă timpul de intervenţie depăşeşte 10 minute.
Au crescut furturile din supermarketuri, au scăzut infracţiunile stradale
Având în vedere că la finele anului 2015 au fost înregistrate scăderi ale numărului de infracţiuni de furt, în ansamblu, obiectivul nostru a fost să menţinem acest avantaj, bineînţeles cu măsurile de rigoare care au vizat diferitele genuri de fapte care au înregistrat fluctuaţii. Astfel că, la finele lunii septembrie, înregistrăm o uşoară creştere de 5.6% a infracţiunilor de furt, raportat la perioada similară a anului trecut. Această evoluţie a fost influenţată de numărul foarte mare de furturi din supermarket-uri (de pe raft, în timpul programului) înregistrat în primele 5 luni ale acestui an, cu precădere în luna martie. Valorile înregistrate începând cu luna iulie ne fac să credem că acest indicator va fi atins la finele lunii decembrie.
Referitor la infracţiunile stradale sesizate, adică acele fapte care se săvârşesc în spaţiul public, acestea au avut o evoluţie relativ similară cu cele înregistrate anul trecut. Infracţiunile stradale constatate în flagrant au înregistrat o creştere cu aproximativ 44 de procente. Pe de altă parte, estimăm că la finele acestui an numărul de infracţiuni stradale sesizate se va situa sub media ultimilor 7 ani. Menţionez că majoritatea infracţiunilor stradale este reprezentată de furturi, printre acestea regăsindu-se furturile din autovehicule sau de componente exterioare de autovehicule.
Accidente rutiere grave
Vorbind despre numărul de accidente rutiere grave, ca indicator de performanţă minimal stabilit pentru anul 2016, este cert că, din păcate, acesta nu va fi atins. Practic, începând cu anul 2009, numărul accidentelor rutiere grave a scăzut relativ constant, înregistrându-se un minim în anul 2014, în pofida creşterii exponenţiale, am putea spune, a parcului auto, a valorilor de trafic. După momentul 2014, ne aflăm în prezenţa unei creşteri constante a numărului de accidente rutiere grave, cele mai mari valori înregistrându-se în prima jumătate a anului în curs, fapt ce ne-a determinat ca, începând cu luna iulie 2016, să suplimentăm numărul de posturi de la nivelul Serviciului Rutier şi Biroului Rutier, posturi ce urmează a fi încadrate în perioada imediat următoare. Pe de altă parte, am solicitat sprijin administratorilor de drumuri în realizarea anumitor lucrări de întreţinere sau chiar de amenajare pentru reducerea riscului rutier, aceştia dând dovadă de maximă disponibilitate. În pofida eforturilor, la acest moment estimăm că numărul de accidente grave va înregistra la finele anului 2016 o creştere faţă de anul 2015.
-Cum staţi cu deficitul de personal?
- La începutul anului înregistram un număr de 96 de posturi vacante, iar la acest moment avem 127 de posturi vacante, ceea ce înseamnă aproximativ 14%. Acest deficit, pentru o unitate de dimensiunile IPJ Brăila, ridică unele dificultăţi, în sensul că foarte multe activităţi trebuie redistribuite colegilor din stucturile unde se înregistrează pierderi de personal, activităţi care trebuie realizate în aceeaşi unitate de timp. Numai în anul în curs un număr de 50 de poliţişti au încetat deja raporturile de serviciu, printre aceştia numărându-se şi ofiţeri ori agenţi cu funcţii de conducere. Evident că orice plecare din sistem a poliţiştilor, indiferent de modalitate, reprezintă o pierdere pentru structură, cu atât mai mult cu cât vorbim aici despre oameni cu experienţă. Însă am încercat să suplinim aceste pierderi de personal prin diferite modalităţi avute la îndemână, inclusiv prin delegări, mutări sau chiar împuterniciri, astfel încât principalele domenii de activitate să nu înregistreze sincope. Este adevărat că am beneficiat şi de 7 agenţi şi 2 ofiţeri repartizaţi din promoţiile unităţilor de învăţământ ale MAI, însă numărul acestora a fost insuficient în raport cu nevoile unităţii. Cât despre aşteptările pe care le avem de la proaspeţii absolvenţi sau încadraţi, trebuie să admitem că programele de învăţământ sunt calibrate pe cerinţele unităţilor, fapt pentru care aceştia vin cu bagajul de cunoştinţe necesare. Pe de altă parte, pentru fiecare categorie de personal sunt prevăzute perioade de stagii (tutelă), poliţiştii nou încadraţi desfăşurându-şi activitatea pe lângă poliţişti cu experienţă, astfel încât aceştia să se integreze cât mai rapid, şi fără ca serviciul poliţienesc să aibă de suferit.
- În ce condiţii îşi desfăşoară poliţiştii brăileni activitatea?
- Cel puţin la fel de importantă pentru IPJ Brăila este situaţia imobilelor în care poliţiştii îşi desfăşoară activitatea, având în vedere aici atât starea construcţiilor ca atare, cât şi spaţiile de lucru, care nu se ridică totdeauna la standardele acceptate. Aceste probleme au trenat ani de-a rândul, din cauza alocaţiilor bugetare insuficiente. Am stabilit încă de la începutul anului trei obiective în acest sens, respectiv efectuarea unor lucrări de reparaţii la sediul Poliţiei Oraşului Făurei, modernizarea Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă şi efectuarea unor lucrări de reparaţii la sediul Poliţiei Municipiului Brăila. Lucrările de reparaţii planificate de la Poliţia Făurei, consistente de altfel, au fost finalizate, deşi mai sunt multe de făcut acolo, în special la capitolul dotarea spaţiilor de lucru. Şi lucrările de la CRAP au fost finalizate, reuşind să asigurăm un minim de confort colegilor care lucrează în această formaţiune şi totodată, să asigurăm condiţiile minime pentru persoanele încarcerate, conform normelor europene. Aşa cum spuneam, urmează ca în acest ultim trimestru să realizăm unele lucrări de reparaţii la sediul Poliţiei Municipiului Brăila, iar în măsura în care nu vom finaliza ce ne-am propus, vom continua în primul trimestru din 2017.
Dotarea unităţii este una rezonabilă, şi se fac în continuare eforturi pentru a se asigura, pe de o parte, suportul pentru activităţile operative şi, pe de altă parte, condiţii de muncă adecvate lucrătorilor.
Unitatea deţine un parc auto de 189 de autospeciale, repartizate subunităţilor şi formaţiunilor astfel încât să asigure mobilitatea necesară pentru fiecare compartiment. Este evident că repartizarea se face în funcţie de necesităţile reclamate, de priorităţile stabilite şi obiectivele asumate la nivelul unităţii, dar numărul de autospeciale nu mai reprezintă o problemă. Acum trebuie să ne preocupăm îndeaproape de întreţinerea acestor autospeciale şi de reînnoirea lor, câteva dintre acestea atingând perioada maximă de utilizare.
Este foarte adevărat că în trecutul recent al unităţii ne-am confruntat cu problema cantităţilor insuficiente de carburant, şi sperăm să rămână istorie. La acest moment, cotele de carburant repartizate de către IGPR sunt suficiente pentru întregul parc auto şi pentru absolut toate misiunile, iar de multe ori aceste cote au fost suplimentate, în contextul diferitelor acţiuni care au presupus eforturi mai mari, în acest sens.
- La cât se ridică anul acesta fondurile totale alocate IPJ?
- Trebuie să precizez că IPJ Brăila este ordonator terţiar de credite, utilizând bugetele aprobate de către eşalonul superior, IGPR. Nu au fost înregistrate sincope în aprobarea bugetelor sau a deschiderilor de credite. Au fost asigurate în totalitate fondurile pentru plata drepturilor salariale, pentru plata furnizorilor de servicii. Este adevărat că anterior, pe fondul constrângerilor bugetare din anii precedenţi, pe care le cunoaştem cu toţii, unităţii nu i-au fost repartizate credite bugetare pentru acoperirea tuturor nevoilor în materie de bunuri şi servicii, însă în anul în curs am beneficiat de sume care ne-au permis să realizăm câteva lucrări importante de reparaţii curente şi modernizare, cele de care vă vorbeam la început: lucrările de reparaţii de la sediile Poliţiei Făurei şi Poliţiei Municipiului Brăila, precum şi modernizarea arestului.
- Ce investiţii urmează să se realizeze?
- La capitolul investiţii există în derulare un proiect iniţiat în 2015 şi pe care sperăm să îl finalizăm în ultimul trimestru al acestui an. Este vorba de modernizarea sistemului de încălzire la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale, entitate pe care o asigurăm logistic. Acest sistem de încălzire, sau mai bine-zis lipsa acestuia, constituie o problemă care trena de foarte mulţi ani din aceeaşi cauza, lipsa fondurilor necesare. Ne-am preocupat îndeaproape şi la acest moment se află în derulare procedura de atribuire a contractului de execuţie a lucrării, în SEAP.
Va spuneam că din cauza constrângerilor bugetare, ani de-a rândul, unităţii i-au fost repartizate sume de bani pentru strictul necesar, respectiv plata drepturilor salariale, plata furnizorilor de servicii şi menţinerea în stare de funcţionare a parcului auto şi reţelelor de comunicaţii şi informatice. Drept urmare, în sediile subunităţilor nu se regăseşte cel mai nou mobilier. După cum am amintit deja, în acest trimestru vom efectua unele lucrări la sediul Poliţiei Municipiului Brăila. Alături de aceste lucrări, am solicitat fonduri şi s-au aprobat în mare parte, inclusiv pentru schimbarea mobilierului din încăperi, cel puţin în bună parte dacă nu în totalitate, lucru ce se va întâmpla până la finele anului.
În perspectivă, am stabilit că următoarea urgenţă o reprezintă lucrările de reparaţii de la nivelul imobilului de pe strada Calea Galaţi unde îşi desfăşoară activitatea mai multe formaţiuni, cea mai cunoscută fiind probabil poliţia rutieră, urmate de lucrările de reparaţii de la câteva posturi de poliţie comunale. Pentru toate acestea vom fundamenta solicitările în acest an şi sperăm că în anul viitor să ne fie aprobate bugetele. La sediul poliţiei rutiere vom demara câteva lucrări chiar în cursul acestui trimestru. Repet, este vorba de nişte priorităţi stabilite la nivelul unităţii, asupra cărora ordonatorul secundar de credite, adică IGPR, va decide, în raport cu multe alte solicitări venite, probabil, de la mai toate unităţile teritoriale.
- Veţi ţine cont de reclamaţiile poliţiştilor legate de G.A.Z?
- Aş vrea să precizez că la fostul G.A.Z. nu îşi desfăşoară activitatea numai lucrători puşi la dispoziţie. Da, aspectele semnalate vizau, practic, starea în care se află întregul perimetru al fostului G.A.Z , unde deţinem o suprafaţă foarte mare şi care necesită nişte costuri destul de mari. Pentru simpla înlăturare a vegetaţiei abundente de acolo sunt necesare sume de bani pe care noi le-am considerat a fi mult mai utile pentru alte nevoi ale unităţii. De altfel, acolo au şi fost efectuate unele lucrări de igienizare.
Intenţia noastră este că până la finele lunii noiembrie să fundamentăm o notă pe care să o înaintăm către MAI, prin intermediul IGPR, cu solicitarea realizării unui obiectiv de investiţii pe acel teren de la fostul GAZ. Am avut deja discuţii la nivelul Consiliului de Conducere şi am demarat activităţile, stabilind, în principiu, ce considerăm noi util a se realiza acolo, printre acestea regăsindu-se un poligon acoperit şi o bază sportivă, care să poată fi utilizate de către toate structurile MAI din judeţul Brăila, alături de multe alte spaţii necesare unităţii. Sperăm să convingem cu privire la necesitatea şi utilitatea acestei investiţii.
Criminal din 2003 încă în libertate
- Câţi infractori sunt liberi şi necunoscuţi? Ne referim la dosarele cu AN.
- La acest moment, figurează în evidenţele unităţii aproximativ 5.700 de dosare penale cu autori neidentificaţi (AN), înregistrate din anul 2003 până în prezent. Ponderea acestora este reprezentată de dosarele privind faptele de furt, undeva la 65% din total. Unul dintre cele mai vechi dosare priveşte o faptă de omor, înregistrat în anul 2003, fiind de altfel singura faptă de omor rămasă cu autor neidentificat, încă. Aproximativ 45% din dosarele cu autori neidentificaţi rămase în evidenţe vizează fapte săvârşite în mediul rural. Acest procent respectă oarecum raportul urban/rural al populaţiei din cele două medii.
Cred că suntem de acord cu toţii că au existat şi vor exista mult timp de aici înainte fapte ai căror autori nu au fost şi nu vor fi identificaţi. Ar fi total nerealist să credem că autorii tuturor faptelor vor fi prinşi. De asemenea, există numeroase situaţii în care cunoaştem autorii, însă este o chestiune de timp să strângem tot probatoriul necesar, perioade de timp mai mari sau mai mici. Cert este că mai devreme sau mai târziu autorii faptelor grave sunt identificaţi.
-Mai există găşti de cartier?
- Cred că vorbim, de fapt, de acele grupuri de adolescenţi şi tineri, în general, care, uneori, manifestându-se destul de zgomostos, folosind un vocabular suburban sau chiar prin simpla prezenţa, creează disconfort celor ce locuiesc în imediata vecinătate, şi chiar trecătorilor. Consider că, cel puţin pe termen scurt, ne vom mai întâlni cu astfel de situaţii, iar aici nu este vorba doar de eventuale fapte antisociale. Ne aflăm în prezenţa unor situaţii care ţin de nivelul de instruire, de educaţie, şi care excede atribuţiilor poliţiei.
Dacă facem referire la aşa-zisele găşti de cartier care, cu ceva ani în urmă, au generat diferite conflicte, multe dintre ele chiar în spaţiul public, nu putem decât să observăm că asemenea situaţii s-au întâmplat doar sporadic, în ultima perioadă. Şi de fiecare dată autorii au fost deferiţi justiţie. Este doar o chestiune de timp pentru realizarea probatoriului. Tot timpul pot apărea conflicte interpersonale, din varii motive, şi tot timpul se pot aduna mai multe persoane pentru a rezolva un diferend în mod violent. Ceea ce poate aduna mai multe persoane la un loc diferă de la caz la caz: poate fi vorba de relaţii de rudenie, de prietenie, preocupări comune, etc. Însă sistemul judiciar a demonstrat că în asemenea situaţii autorii nu au rămas nepedepsiţi, chiar dacă în unele cazuri au trecut perioade mari de timp între momentul producerii incidentului şi momentul condamnării.
