Întregul meu program sub egida "Brăila, oraş european prosper" alături de sloganul "împreună reuşim!" reflectă această logică în abordarea problemelor actuale ale oraşului, din perspectiva ocupării funcţiei de primar.
Am abordat în 11 puncte paleta de probleme existente în acest moment, cu direcţii de acţiune şi posibile soluţii, fără a omite faptul că în procesul decizional cetăţeanul va avea întotdeauna cuvântul. În programul meu, plec de la o instituţie publică - Instituţia Primarului - ce ar trebui să se ridice la nivelul oricărei instituţii similare din Europa (pct. 1), cu cetăţeni informaţi, implicaţi şi responsabili (pct. 2), printr-o bună gestionare a banilor publici (pct. 3), permanent aplecaţi spre protecţia mediului şi promovarea unui consum responsabil (pct. 4), realizând o planificare, modelare şi regenerare urbană (pct. 5), cu cei 3 "S" în prim planul brăilenilor - Sănătate, Siguranţă, Situaţii de urgenţă - punând bazele unei economii locale dinamice şi sustenabile (pct. 7), susţinând programe de educaţie pe tot parcursul vieţii (pct.8), urmărind renaşterea culturală a Brăilei (pct. 9) şi sprijinind sportul pentru toţi (pct. 10) vom reuşi să aducem municipiului nostru prestigiul pe care îl merită (pct. 11).
Primarul, conform legii are atribuţii cu privire la bugetul local, precum exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite şi întocmirea proiectului bugetului local şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar pe care le supune spre aprobare consiliului local.
Eu vreau ca toate acestea să se facă împreună cu brăilenii, de aceea proiectul adus astăzi în atenţia brăilenilor este "proces de bugetare participativă în Municipiul Brăila".
1. Prezentare generală
Bugetul public al Municipului Brăila trebuie să se construiască pe nevoile reale ale comunităţii. Fie că vorbim despre bugetul local, fie că vorbim despre bugetele cu fonduri europene, fondurile publice trebuie gestionate eficient, eficace, transparent din faza de constituire până în faza de cheltuire a banilor publici. Opacitatea în administrarea bugetului public generează corupţia.
Municipiul Cluj-Napoca, în cartierul Mănăştiur, a început un proces de bugetare participativă în anul 2013.
Bugetul anual al Municipiului Brăila este pe site într-o formă neprietenoasă cetăţeanului, iar modul în care se cheltuiesc banii este şi mai puţin cunoscut. Doar când mai "răsuflă" o informaţie de la unul dintre consilieri că ar fi alocaţi prea mulţi bani pentru o investiţie în municipiul Brăila, află şi cetăţenii cum stăm cu bugetul.
2. Scop:
Eu vreau să reconstruiesc administraţia publică locală pe încredere şi respect faţă de principalul contribuabil, cetăţeanul Brăilei, şi pentru aceasta propun implementarea unui Proces de bugetare participativă.
3. Obiective:
Procesul de bugetare participativă presupune ca bugetul anual al Municipiului Brăila să fie făcut public pe înţelesul tuturor cetăţenilor, să fie detaliate sursele de venituri şi modul în care sunt alocate cheltuielile. În urma unei analize economico-financiară serioasă va fi alocată o sumă anuală, pentru proiecte propuse, promovate şi votate de cetăţeni. Cetăţeanul Brăilei trebuie să ştie unde sunt taxele şi impozitele pe care le plăteşte în fiecare an şi să se implice în monitorizarea cheltuielilor realizate de administraţia publică locală.
4. Impact social
Anual, cetăţenii Brăilei vor şti cum sunt cheltuiţi banii lor. Proiectele votate de cetăţeni ce se vor încadra în suma alocată în acest sens din bugetul public, îşi vor găsi finalitate. Acest proces de bugetare participativă acum este un proiect al candidatului independent Mariana Bâtcă, care în implementare va genera finanţarea mai multor proiecte ale brăilenilor.
5. Surse de finanţare
Nu necesită surse de finanţare suplimentare faţă de bugetul actual al Municipiului Brăila.
6. Perioada de implementare
Începând cu anul 2017, în fiecare an, va putea fi finanţat un proiect al cetăţenilor.
Cum vor fi consultaţi brăilenii
Cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a remarcat că proiectul Marianei Bâtcă nu cuprindea nimic despre modalitatea în care vor fi consultaţi brăilenii. Am cerut clarificări şi iată ce-am primit:
"Consider că în Instituţia Primarului trebuie să funcţioneze un Departament de comunicare şi PR cu scopul unei foarte bune comunicări în interiorul, dar mai ales cu exteriorul instituţiei, cu cetăţenii şi alte instituţii publice locale, naţionale sau internaţionale. Pentru ca oraşul Brăila să-şi reconstruiască imaginea, pentru ca brand-ul "Brăila" să se facă cunoscut, dar şi pentru o bună comunicare cu mass-media şi cu cetăţenii, trebuie realizată o strategie de comunicare. În cadrul acestei strategii de comunicare, pentru transmiterea informaţiilor în dublu sens, cetăţean-administraţiei publică locală, vor fi constituite comitete consultative cetăţeneşti în fiecare cartier (comunicare directă) şi va fi realizată o foarte bună interacţiune on-line. Referitor la utilizarea internetului ca şi modalitate de comunicare, în acest moment, am suspendat implementarea unui proiect - E-Referendum în România! - ce propune consultarea publică prin internet utilizând un soft care va securiza datele, astfel încât să nu poată exista dubii de fraudare a rezultatelor consultării".
