• un ONG din Brăila vine cu un proiect inedit pentru copiii cu vârste între 9 şi 17 ani: CoderDojo, locul în care micii “ninjas” vor avea ocazia să participe la cursuri de programare gratuite, într-un mediu plăcut şi relaxant • Dojo-ul îşi are locaţia la Biblioteca Judeţeană, iar mentorii sunt voluntari • în spatele acestui proiect stau doi tineri antreprenori brăileni, Ovidiu Iosif (26 ani) şi Ştefan Dragu (25 ani) • după o perioadă în care au studiat în Bucureşti şi Braşov, cei doi au revenit la Brăila şi fiecare a reuşit să-şi construiască propria afacere • iar pentru a-i ajuta şi pe alţii să pornească la drum, dar şi pentru a face schimb de idei cu alţi antreprenori, ei au înfiinţat Asociaţia “Dumitru Ionescu”, ONG ce îşi propune să dea un refresh mediului de business din Brăila • pe lângă proiectul CoderDojo, în viitor vor fi implementate alte două proiecte: un curs de educaţie financiară pentru copii şi un curs de antreprenoriat pentru adulţi
Ce se întâmplă când un economist şi un kinetoterapeut îşi unesc forţele? Se deschide un centru de programare pentru copii. Nu este o glumă! Este ideea a doi tineri antreprenori din Brăila care au pus bazele primului CoderDojo din oraşul nostru. Dar ce este mai exact un CoderDojo? Ei bine, CoderDojo este o mişcare internaţională, iniţiată în Irlanda în anul 2011, cu scopul de a oferi copiilor interesaţi contextul în care să poată învăţa programare într-un mediu informal, prin sesiuni regulate, în afara programului şcolar. La Dojo copiii învaţă să programeze, să dezvolte site-uri web, aplicaţii, programe, jocuri şi multe altele. Participarea copiilor la cursuri este gratuită, iar mentorii şi organizatorii sunt voluntari.
Urmând modelul altor Dojo-uri din ţară, Ovidiu Iosif (26 ani) şi Ştefan Dragu (25 ani), au dorit să le ofere, gratuit, copiilor cu vârste între 9 şi 17 ani şansa de a învăţa să lucreze în diverse limbaje de programare. Cei doi au înfiinţat în urmă cu un an Asociaţia “Dumitru Ionescu”, iar CoderDojo-ul este primul proiect al ONG-ului. Dojo-ul este o premieră pentru Brăila şi este al doilea de acest gen din sud-estul ţării, după Tomis (Constanţa).
“CoderDojo este de fapt o şcoală de programare pentru copii, aceasta ar fi cea mai simplistă definiţie. Astfel de CoderDojo-uri există în 70 de ţări, ne-a plăcut ideea şi ne-am gândit că ar fi frumos să avem aşa ceva şi în Brăila.
În funcţie de mentorii care ni se vor alătura, copiii vor învăţa tot ce ţine de IT şi programare: Photoshop, Webdesign, Java etc. Într-un dojo, mentorul are datoria să descopere pasiunile copilului. Dacă unui copil îi place să deseneze îi arătăm prima dată un Photoshop web design, să îi stârnim interesul. Dacă vedem că e pe partea tehnică, începem cu alte chestii. Vom lucra asfel încât copilul să înveţe ceea ce îi place”, ne-a spus Ovidiu Iosif, preşedintele asociaţiei.
Sediul CoderDojo Brăila este la Biblioteca Judeţeană “P. Istrati”, iar sesiunea inaugurală va avea loc sâmbătă, 30 septembrie, urmând ca apoi Dojo-ul să fie deschis în fiecare sâmbătă. Iar pentru ca activitatea să fie cât mai simplă şi eficientă, micii “ninjas” vor veni la cursuri cu laptopul sau tableta. Precizăm că la Dojo pot veni şi copii mai mici de 9 ani, dar numai însoţiţi de părinţi.
În total, la centrul de programare de la Bibliotecă sunt disponibile 15 locuri din care 9 s-au ocupat deja. Organizatorii invită însă toţi copiii pasionaţi de acest domeniu să se înscrie la cursuri pentru că astfel se vor putea deschide Dojo-uri şi în alte locaţii din Brăila. De asemenea, este nevoie şi de voluntari care să lucreze cu participanţii. Mentorii care se vor alătura proiectului au şi ei o serie de avantaje. Aceştia vor avea ocazia să înveţe înmpreună cu participanţii pentru că îşi recapitulează noţiunile de bază, vor putea să îşi dezvolte abilităţile de comunicare şi pe cele de lideri. Dar cel mai important, vor avea satisfacţia că i-au învăţat ceva util pe copii.
“În acest proiect totul este pe bază de voluntariat. Niciun copil nu plăteşte nimic. Mentorii vin ca voluntari, vin pentru experienţă, vin să înveţe şi ei la rândul lor. E un proces de învăţare reciprocă până la urmă. Nu există limită de vârstă pentru mentori. Aceştia pot fi adulţI sau elevi de liceu din clasele a XI-a şi a XII-a. Pot fi mentori de 14 ani şi să-i înveţe pe cei de 10 ani. Şi noi o să învăţăm odată cu ei pentru că nici noi nu suntem programatori”, ne-a spus Ştefan Dragu, managerul ONG-ului.
Pe lângă programarea propriu-zisă, participanţii şi mentorii care vin la Dojo îşi vor putea prezenta proiectele realizate în cadrul competiţiilor internaţionale între Dojo-uri, cum este CoderDojo Coolest Projects din Dublin, Irlanda.
În lume, anul trecut funcţionau în jur de 1.250 de dojo-uri în aproape 70 de ţări. În România, primul CoderDojo a apărut la Timişoara, iar apoi s-a extins în Bucureşti, Arad, Bihor, Călăraşi, Chişinău, Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Orăştie, Lugoj, Reşiţa, Suceava şi chiar în mai multe comune din judeţul Timiş. În pregatire sunt dojo-uri în alte judeţe din ţară, pe 30 septembrie, Asociaţia “Dumitru Ionescu” urmând să deschidă un sediu şi la Galaţi.
Cei care doresc să se alăture proiectului CoderDojo pot afla mai multe detalii pe pagina de Facebook CoderDojo Brăila.
Un oraş pentru antreprenori
La începutul acestui an, “Obiectiv Vocea Brăilei” a făcut o analiză a mediului antreprenorial autohton, pe baza statisticilor de la Registrul Comerţului. Analiza a arătat că media de vârstă a celor mai mulţi dintre patronii brăileni este undeva spre 40 - 49 de ani. Astfel, la finele anului trecut, în sfera II, PFA, IF, erau active 5.813 de structuri antreprenoriale la care figurează ca membri sau asociaţi 6.165 persoane fizice. Din totalul întreprinzătorilor, doar 12% au până în 29 de ani. Motivele pentru care tinerii nu reuşesc să îşi deschidă o afacere sunt lipsa banilor, birocraţia excesivă, precum şi accesul greoi la finanţare.
Dar sunt şi cazurile în care tinerii pornesc singuri la drum, încep de jos şi reuşesc să-şi dezvolte o afacere, Ovidiu Iosif şi Ştefan Dragu fiind două exemple în acest sens. Cei doi sunt prieteni de-o viaţă şi, după ce s-au “şcolit” la facultăţi din Bucureşti şi Braşov, s-au întors la Brăila pentru a-şi pune în practică ideile lor de afaceri iar în prezent au propriul lor business. Ovidiu a terminat Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Economie, iar apoi a urmat un Master în Business. Ştefan este absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, specializarea Kinetoterapie, din cadrul Universităţii Transilvania, şi are un master în Nutriţie şi remodelare corporală. Şi pentru că ştiu cât de greu îi poate fi unui tânăr care abia se lansează în afaceri, s-au gândit să le împărtăşească şi altora din experienţa lor, dar şi să facă schimb de idei cu alţi antreprenori sau viitori antrepenori. Astfel, ei au înfiinţat Asociaţia “Dumitru Ionescu” - ADI Business Club, un ONG care în viitor ar putea deveni un hub de business, un loc în care ideile de afaceri să ajungă proiecte de succes. De asemenea, ONG-ul vrea să le ofere posibilitatea întreprinzătorilor de a-şi descoperi noi parteneri.
“Ne ştim de la 3 ani. După ce am terminat liceul fiecare a mers pe drumul lui, eu am fost pe partea de medicină sportivă, el pe partea de economie şi afaceri. Apoi ne-am întors în Brăila. Ne-am reîntâlnit într-o zi, am stat de vorbă şi ne-am dat seama că vrem să facem acelaşi lucru vizavi de oraş şi de antreprenoriat. Vrem să schimbăm mediul de business. Mediul de afaceri există la Brăila, însă insuficient dezvoltat şi cu o mare frică de nou. N-au curaj să se lanseze în afaceri şi nu au curaj de nou, lucrurile stagnează şi se mulţumesc cu foarte puţin. Într-adevăr, sunt şi antreprenori care dezvoltă lucruri, însă, din păcate, procentul este extrem de mic”, ne-a povestit Ştefan.
Asociaţia numără deja 10 membri, marea majoritate antreprenori, iar numele “Dumitru Ionescu”, primar al Brăilei în perioada 1906-1910, l-au ales în semn de respect pentru tot ce a făcut acesta pentru Brăila, dar şi din admiraţie pentru abilităţile sale manageriale şi antreprenoriale.
“Nu am ales numele Dumitru Ionescu pentru că a fost un primar şi om politic valoros. L-am ales pentru că a fost cel mai mare self-made millionaire (milionar prin propriile forţe) al Brăilei. A avut viziune şi este un model reprezentativ de self-made pentru antreprenori. Cu riscul de a atrage asupra noastră comentarii că asociaţia ar avea implicaţii politice, ţinem totuşi să îi onorăm abilităţile antreprenoriale”, ne-a declarat Ovidiu.
Dumitru Ionescu, născut în anul 1846, a fost unul dintre cei mai mari filantropi ai Brăilei. În anul 1880 s-a lansat în afaceri şi în politică. A fost ales consilier judeţean în anii 1880-1881, fiind numit pentru o perioadă preşedinte al Consiliului Judeţean. În 1883, brăilenii l-au trimis în Parlament, în calitate de deputat, iar în 1888, de senator de Brăila. În perioada 1906-1910, Dumitru Ionescu a fost ales primar al Brăilei. De-a lungul anilor a reuşit să strângă o avere imensă din afaceri, numai proprietăţile lui fiind evaluate la 3.000.000 lei, la nivelul anului 1910. Dumitru Ionescu şi-a iubit oraşul natal atât de mult încât i-a lăsat moştenire comunităţii locale uriaşa sa avere. Printre imobilele care au intrat în proprietatea Primăriei după trecerea sa în nefiinţă se numără şi clădirea unde funţionează în prezent Teatrul “Maria Filotti”, monument arhitectonic inclus în albumul UNESCO.
“Din Brăila nu mai vrem să plecăm decât în vacanţe”
Ovidiu şi Ştefan îşi doresc ca Asociaţia “Dumitru Ionescu” să devină o şansă pentru tineri, Brăila fiind un oraş cu un potenţial imens şi plin de oportunităţi antreprenoriale, dacă ştii unde să le cauţi.
Coder Dojo este primul proiect al ONG-ului şi urmează alte două proiecte care vor fi tot gratuite pentru participanţi: un curs de educaţie financiară pentru copii şi un curs de antreprenoriat pentru adulţi.
“Noi am zis amândoi că din Brăila nu mai vrem să plecăm decât în vacanţe, aşa că hai să facem paradisul aici. E mult de muncă, dar cineva trebuie să îşi asume. Foarte mulţi pleacă pentru că nimeni nu face nimic. Toată lumea aşteaptă acel cineva să facă ceva dar nimeni nu vrea să conştientizeze că acel cineva e persoana din oglindă”, este concluzia lui Ştefan.
