Proiectul "Brăila - Capitală Europeană a Culturii în 2021" (CEAC) a intrat în linie dreaptă începând de joia trecută, când peste o sută de oameni de afaceri au achiesat, prin prezența lor, la inițitiva lansată de asociația cu același nume și susținută de societatea civilă, autoritățile publice locale, alături de organizații cu putere de decizie în domeniul economic și nu numai: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, Filiala Brăila a Patronatului Oamenilor de Afaceri, Asociația UGIR, Asociația Producătorilor Privați din Agricultură și Clubul ROTARY.
Constantin Teodorescu, vicepreședintele Asociației "Brăila - Capitală Europeană a Culturii în 2021", a făcut prezentarea proiectului și a anunțat că bugetul acestuia este de 29 milioane de euro, sumă ce va însemna investiții în sute de evenimente și investiţii în toate mediile, de la infrastructură, până la acte culturale, toate cu scopul de a aduce turiști în urbea cosmopolită, care are un potențial multicultural unic în Europa.
La eveniment au fost prezenți și oameni de afaceri cu funcții politice, dar s-a putut remarca absența masivă a celor din aripa liberală, chiar a unora care, deși inițial au confirmat prezența și au achitat şi taxa de participare de 100 de lei (bani ce sunt folosiți pentru promovare și realizare proiect), n-au mai onorat invitația. De precizat că în sală au fost prezenţi și reprezentanți ai staff-ului concernului japonez Yazzaki - companie ce creează în cinci ani 2.000 de locuri de muncă în Brăila prin deschiderea unei fabrici de componente auto în Zona Liberă a orașului.
Contract de parteneriat
Vasile Datcu, președintele organizației, a susținut că ideea proiectului a pornit în urmă cu nouă ani și se referea inițial la tandemul Brăila - Galați. În justificarea "de ce Brăila?", Datcu a ținut să precizeze: "Titlul nu se acordă orașului pentru frumusețe. Nu este un concurs de frumusețe. Se acordă findcă e nevoie de acest titlu". Ideea a fost îndelung aplaudată, ba chiar primarul Aurel Gabriel Simionescu a adăugat: "Recunoaștem și vrem să recunoaștem că nu toate lucrurile din oraș sunt bune, iar acest demers este o formă principală de sprijin pentru transformarea în bine a urbei. S-au încheiat și se vor mai încheia acorduri regionale pentru acest proiect". La rându-i, în discursul său, Viorel Mortu, vicepreședinte CJ, a menționat: "CJ-ul nu susține acest proiect, CJ este înăuntrul acestui proiect. Brăila este ca o frumoasă adormită pe care vrem s-o trezim, fiindcă până acum din Brăila s-a tot plecat și e momentul ca aici să se mai și vină. Să fim serioși: de-a lungul Dunării, noi n-avem rival!".
În cadrul evenimentului a fost prezentat și regulamentul de procedură al CEAC și a fost semnat în mod simbolic un Contract de parteneriat între "cetățenii Brăilei de astăzi dar mai ales de mâine, reprezentați prin Asociația Brăila - Capitală Europeană a Culturii în 2021 și reprezentanții mediului de afaceri". Cel care a dat citire contractului a fost Ștefan Fusea, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură: "Obiectul contractului este mândria de a fi brăilean într-un oraș câștigător, ce se va transforma într-un pol al culturii pentru întreaga Europă în anul 2021, prețul contractului fiind de neprețuit".
Prin contractual respectiv, Asociația s-a obligat să prezinte un dosar de candidatură care să facă cinste Brăilei - în fond, o serie de proiecte prin care Europa să finanțeze o parte din dezvoltarea urbei - iar mediul de afaceri s-a obligat să susțină, alături de autorități, parlamentari și partidele politice, proiectul care va duce la organizarea unor evenimente menite să atragă mii de turiști care să contribuie la dezvoltarea nivelului de trai și, nu în cele din urmă, la creșterea stimei de sine pentru fiecare cetățean al Brăilei.
