• «Infrastructura» şi «Sănătatea» sunt cele două mari ramuri investiţionale pentru judeţul Brăila în acest an şi priorităţile preşedintelui Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac • şeful CJ susţine că 2018 este un an de tranziţie şi de dezvoltare, astfel că multe dintre proiectele schiţate de la începutul mandatului şi până acum îşi vor depăşi perioada de “incubaţie” şi vor fi implementate efectiv, acum că bugetul a fost aprobat • ca o noutate, anul acesta Chiriac are de gând să dea startul cadastrării tuturor proprietăţilor judeţului, primele vizate fiind drumurile judeţene • acesta a vorbit şi despre planurile sale privind sportul brăilean, alimentarea cu apă a localităţilor din judeţ, turismul, dar şi evenimentele culturale cu ocazia «Brăila 650» şi «România 100» • PSD-istul a punctat şi posibilitatea implementării proiectelor partenerilor din CJ, ba chiar şi a câtorva venite din partea opoziţiei, însă într-o abordare proprie
Asfaltarea a sute de kilometri de drum judeţean, ridicarea la standarde europene a trei dintre corpurile Spitalului Judeţean Brăila, finanţarea disciplinelor sportive în frunte cu handbalul feminin, punerea în scenă a festivalurilor deja cunoscute, dar şi marcarea împlinirii a 650 de ani de la atestarea documentară a Brăilei şi a 100 de ani de la Marea Unire prin noi evenimente. Cam aşa se prezintă, pe hârtie, principalele planuri de început de an ale preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, la scurt timp după aprobarea bugetului judeţului pentru 2018. Chiar dacă recunoaşte că în 2017 nu prea au existat realizări la nivelul instituţiei pe care o conduce, acesta dă asigurări că situaţia se va îndrepta simţitor de acum înainte. Motivul? Multe dintre proiectele creionate de la venirea sa pe fotoliul de şef al CJ Brăila şi-au depăşit etapele pregătitoare şi vor începe să fie implementate din acest an. Asta în timp ce unele proiecte investiţionale vor continua şi în 2019, chiar şi în 2020, pe final de mandat, pentru că, potrivit lui Chiriac, aşa au fost gândite de la bun început.
Preşedintele CJ Brăila a precizat că tot anul acesta va începe procesul de cadastrare a proprietăţilor judeţului, primele pe listă fiind drumurile judeţene. Ca o paranteză, trebuie precizat că ideea a făcut parte dintr-un amendament la proiectul de buget al consilierilor PNL Brăila, însă Chiriac a afirmat că varianta propusă de el, privind cadastrarea pe etape, este cea realizabilă şi nu varianta populistă a opoziţiei. Revenind, acesta nu s-a ferit să precizeze că va da şanse şi altor două idei ale PNL-iştilor - realizarea de centre de permanenţă şi a unor centre pentru depozitarea de legume şi fructe -, dar numai dacă va exista cerere din partea medicilor, respectiv, agricultorilor. Liderul CJ Brăila nu a uitat nici de proiectele partenerilor din CJ, însă cu precizarea că unele dintre dezideratele acestora s-ar putea materializa după viitoarea rectificare bugetară.
Printre altele, Chiriac a mai vorbit despre proiectul gigant al CUP Dunărea privind alimentarea cu apă potabilă a judeţului, despre o strategie turistică, autorizarea ISU în cazul Casei Tineretului, atragerea de bani la buget, asocierea cu Galaţiul, dar şi aşteptările sale privind bunul mers al lucrurilor în cadrul instituţiei pe care o conduce.
Drumurile judeţene şi serviciul propriu de întreţinere
“În anul 2018 vom continua tot pe cele două domenii (n.r. - infrastructura şi sănătatea) pentru care am fost blamat, pentru care am fost hulit că nu s-au realizat. Eu vă spun că sunt foarte multe proiecte care vor intra în derulare şi multe dintre ele sunt acum în faza de achiziţii”, şi-a început Chiriac prezentarea planurilor pe principalele domenii investiţionale ale CJ Brăila în acest an.
Acesta a punctat că întâi s-a concentrat pe atragerea de fonduri europene la punerea în operă a strategiei Consiliului legată de drumuri, amintind aici coridorul de drum TENT, de la Gulianca la Viziru (61,3 km), unde contractul a fost semnat. De asemenea, Chiriac a amintit faptul că tot pentru a obţine finanţare europeană, a fost depus un proiect pe SUERD, privind asfaltarea a 18,5 km în zona Gropeni - Silistraru, faţă de care şi-a exprimat speranţa că va putea fi pus în operă în 2019.
Chiriac susţine că planul său privind infrastructura are în vedere asfaltarea a 300 km de drumuri judeţene, dar până la finalul mandatului şi nu neapărat strict în acest an. Totodată, şeful CJ a punctat că dacă se vor mai deschide axe de finanţare, instituţia are pregătit un alt proiect (în faza DALI) pentru celălalt tronson de drum TENT, de la Galbenu la Însurăţei.
“Vom avea opţiunea de a depune pe fonduri europene, pe fonduri guvernamentale, iar dacă nu, cu siguranţă ne vom asuma din excedentul bugetar să intrăm şi pe cele trei tronsoane. Deja suntem foarte hotărâţi, ca să nu mai pierdem timpul, pe două tronsoane dintre ele, între Galbenu - Făurei, între intersecţia Făurei - Ulmu şi Zăvoaia - Însurăţei să le finanţăm din bugetul propriu”, a spus Chiriac.
Mergând mai departe, acesta a ţinut să precizeze că există şase proiecte semnate pentru finanţare prin PNDL 2, aflate în acest moment în evaluare. Este vorba despre sectoarele: DJ221B Brăila - Vădeni, DJ211B Victoria - Mihai Bravu, DJ203R - DJ 211 Lişcoteanca, DJ212A Brăila - Măraşu, DJ255A Cotu Lung - DN23 şi DJ212A Blasova (11 km).
Totodată, din bugetul propriu al instituţiei, Chiriac susţine că imediat ce vremea va fi favorabilă va începe turnarea de covor asfaltic pentru 50 km de drum judeţean.
“Avem semnat pe acordul cadru. Vor fi direcţionaţi către tronsoanele de drum cel mai rău afectate”, a mai adăugat şeful judeţului, cu precizarea că la fel va face şi în următorii ani.
Cât despre soarta serviciului propriu al instituţiei de plombare şi întreţinere a drumurilor, Chiriac dă asigurări că se află pe o direcţie pozitivă. Acesta susţine că ţinta serviciului va fi să întreţină anual o parte importantă de drumuri (cosit iarba, intervenţii rapide privind astupatul gropilor etc). Sursa citată a precizat că a fost deja achiziţionat un utilaj UNIMOG, dotat cu lamă, cositoare, sărăriţă, iar celelalte 4 utilaje dorite se află în momentul de faţă în curs de achiziţionare.
Şeful CJ Brăila a mai afirmat că drumurile judeţene sunt de asemenea primele vizate în cadrul unui proiect de cadastrare a tuturor proprietăţilor instituţiei. Acesta recunoaşte că ideea a venit din partea consilierilor judeţeni PNL, însă susţine că varianta de a cadastra toate proprietăţile judeţului într-un singur an nu este una sustenabilă, astfel că are de gând să facă acest lucru etapizat.
Trei corpuri de clădire modernizate la Spitalul Judeţean
Chiriac a ţinut să puncteze că în 2017 a reuşit să inaugureze cinci săli de operaţie la Spital, secţia ATI, cu alte cuvinte să închidă câteva investiţii cu probleme rămase din anii trecuţi, chiar dacă nu sunt neapărat lucruri vizibile pentru cetăţeni. Acesta a precizat că la SJU Brăila încearcă, în primul rând să atragă fonduri europene, astfel că se lucrează în prezent la depunerea unui proiect pentru modernizarea UPU, în valoare de 1,5 milioane euro. De asemenea, a precizat că prioritare sunt Corpurile A, B şi D ale spitalului, corpul C prezentându-se într-o stare mai bună.
“Continuă investiţiile la blocul operator şi ne dorim ca anul acesta să îl finalizăm cu următoarele cinci săli de operaţii. Continuăm investiţiile şi ne dorim să aducem în parametri normali tot circuitul funcţional între ATI şi Blocul Operator. Pentru că în momentul când a fost proiectat ATI-ul, nu a fost configurat şi cu un lift care să unească cele două părţi. Avem din surse proprii aceşti bani. Spitalul este în procedură pentru a demara DALI-ul şi apoi execuţia acestei lucrări. Nu este o sumă foarte mare: undeva la 40.000 euro, din ce ni s-a prognozat ca ofertă. Avem bani pentru reabilitarea tuturor centralelor de la Corpul A al spitalului. Şi avem bani, este gata DALI-ul, partea de proiect tehnic. Continuăm investiţia şi trebuie finalizată la acea sală de şedinţe, aşa-zisul amfiteatru. Terminăm inelul de incendiu. Acolo e o problemă cu pompa, dar o să o rezolvăm. E vorba despre furnizorul respectiv. Practic, anul acesta am pus bani pentru DALI-ul de reabilitare a întreg Corpului A”, a declarat Chiriac.
De asemenea, pentru ca demersurile instituţiei să devină ceva mai vizibile pentru cetăţeni, potrivit preşedintelui CJ Brăila, în 2018 se vor moderniza câte două saloane la fiecare etaj al spitalului. Printre planurile acestuia pentru Corpul A al SJU se numără şi preluarea secţiei de Cardiologie şi Pediatrie. În prezent, acesta a explicat că a obţinut de la DNA cartea tehnică a clădirii, astfel că a reluat discuţiile cu constructorul, firma “Vamed”. Chiriac a susţinut că în 60 de zile procesul verbal de predare - primire ar trebui semnat.
De asemenea, acesta s-a plâns în privinţa deficitului de medici din spital, o problemă pe care speră să o poată rezolva, în condiţiile în care blocul ANL pentru aceştia va fi gata în curând.
“Avem cele 31 de apartamente pentru medici. Acestea sunt aproape gata, mai lucrăm la partea de alimentare cu gaz. Pentru că au fost două proiecte separate. Unul al Consiliului Judeţean cu ţeava mare de alimentare iar partea de interior făcută de ANL. Nu e nimic complicat, trebuie doar să luăm avizul pentru întreaga instalaţie - interioară şi exterioară. În momentul când avem avizul, avem procedura deja adjudecată, avem firma constructoare. Se rezolvă foarte repede”, a apreciat Chiriac.
La Corpul B al spitalului, în 2018 se va reabilita din surse proprii de funcţionare, curtea interioară şi se va realiza parcarea. De asemenea, în bugetul CJ Brăila a fost prinsă o sumă pentru reabilitarea instalaţiei electrice. Plecând totuşi de la ideea că este vorba despre o clădire de patrimoniu, Consiliul Judeţean încearcă deocamdată să vadă cât ar costa o reabilitare totală a clădirii. La Corpul D al spitalului (Maternitatea), tot din bani de la buget se va reabilita etajul 3, etajul 5, se va reface acoperişul şi se va îmbunătăţi rampa de salvare. De asemenea, tot în 2018, Chiriac susţine că în cazul tuturor corpurilor spitalului, va încerca un proiect privind dotarea cu echipamente care mai sunt necesare. Potrivit acestuia, în prezent se încearcă o cofinanţare de 10.000.000 lei împreună cu Ministerul Sănătăţii, dar dacă nu va fi posibil, Consiliul Judeţean va împărţi proiectul în două şi va cumpăra echipamentele solicitate de medici din bani proprii.
Alte proiecte importante ale judeţului în 2018
Chiriac a ţinut să puncteze că în afară de cele două ramuri investiţionale asupra cărora s-a concentrat mai mult, celelalte proiecte anuale ale CJ Brăila vor continua fără probleme în 2018. Acesta a vorbit despre punerea în scenă a festivalurilor organizate de instituţie, ca şi în anii trecuţi, dar şi despre evenimente dedicate temelor “Brăila 650” şi “România 100”. La acest capitol, Chiriac a vorbit şi despre proiectele partenerilor PSD din CJ, în sensul că va avea loc Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală “Nicăpetre”, propus de consilierul independent Marian Căpăţînă, într-o variantă specială care să marcheze cele două evenimente culturale importante în acest an prin realizarea a 4 statui monument pentru municipiu şi cele 3 oraşe. De asemenea, posibilitatea realizării unui simpozion de pictură, propus de PND-ista Simona Drăghincescu, după viitoarea rectificare bugetară.
Totodată, în ceea ce priveşte activitatea sportivă din Brăila, Chiriac a dat asigurări că şi în 2018, instituţia pe care o conduce va susţine financiar toate disciplinele sportive unde se va veni cu proiecte. Totodată, acesta a vorbit de câteva schimbări de ordin tehnic la nivelul reprezentării CJ Brăila în zona de conducere a clubului de handbal HC Dunărea.
Turismul reprezintă în acest an o altă ramură importantă pentru Francisk Chiriac. Acesta a punctat că a renunţat la ideea ca serviciul care se va ocupa de întreţinerea drumurilor să aibă şi astfel de atribuţii. Chiar şi aşa, şeful CJ a ţinut să puncteze că în prezent Direcţia de Strategii lucrează la o strategie a turismului judeţului, document pe care speră să îl aibă gata până la finele anului. Acesta a vorbit despre atragerea de investitori pentru reabilitarea hotelurilor, despre trasee turistice, dar şi despre încorporarea în strategie a tuturor elementelor funcţionale din judeţ. Cât despre staţiunea Lacu Sărat, Chiriac susţine că încă speră ca liderii administraţiei din Chiscani să fie de acord cu o asociere pentru dezvoltarea zonei.
Despre apa potabilă în judeţul Brăila, în special la nivelul şcolilor, Chiriac ridică din umeri deocamdată. Acesta susţine că singura soluţie de rezolvare a problemei o reprezintă proiectul mamut al CUP Dunărea, privind alimentarea cu apă potabilă din Dunăre a tuturor localităţilor. Însă, acesta va mai dura. Ca soluţii de avarie, Chiriac a explicat că nu este adeptul puţurilor forate, deoarece nu prezintă siguranţă de la o zi la alta. Chiar şi aşa, acesta a ţinut să puncteze că 90% dintre şcolile din judeţ au fost reabilitate şi se prezintă într-o stare foarte bună.
Tot la capitolul şcoli, Chiriac a dat asigurări că elevii din Brăila nu vor mai avea întârzieri la primirea produselor lapte, corn, măr odată cu începerea noului an şcolar, deoarece s-a semnat un contract cadru şi la fel se va proceda şi pentru anii următori.
Printre proiectele luate în calcul de Chiriac pentru 2018 s-ar număra şi două venite din partea PNL-iştilor - înfiinţarea de centre de permanenţă şi de centre de legume - în judeţ, însă într-o variantă proprie. Acesta a firmat că ideea nu este rea, însă centrele respective nu se pot realiza dacă nu există medici, respectiv, agricultori interesaţi de centre, astfel că va încerca să aibă întâlniri la nivelul celor două categorii, pentru a vedea dacă într-adevăr există interes. Caz în care, CJ Brăila va finanţa un atare deziderat, posibil în cofinanţare cu primăriile din judeţ.
Probleme din urmă şi speranţe de rezolvare
Despre faptul că la Casa Tineretului nu se mai pot ţine spectacole, deoarece clădirea nu are autorizaţie de funcţionare ISU, Chiriac a subliniat că rezolvarea acestei probleme a întâmpinat dificultăţi pe parcurs, în sensul că dacă instalaţia de stingere incendiu din exterior a fost realizată, pentru cea din interior, până în prezent nu s-au prezentat firme pentru partea de execuţie a lucrării. Acesta şi-a exprimat speranţa că lucrurile se vor rezolva anul acesta.
Totodată, preşedintele CJ Brăila a precizat că a întâmpinat şi alte probleme de la venirea sa pe funcţie, mai puţin cunoscute opiniei publice, cărora le-a găsit rezolvare, iar multe dintre acestea se referă la atragerea mai multor bani la buget.
“Pot să vă dau un exemplu. La tot ce înseamnă contracte de concesiune, aceştia aveau stipulată scrisoare de cesiune bancară, care nu folosea Consiliului Judeţean sub nicio formă. Dacă vreo firmă care a concesionat intra în faliment, CJ Brăila nu se putea îndrepta împotriva ei sub nicio formă, pentru că îşi cesionase doar partea de producţie. Anul trecut le-am făcut adresă şi le-am cerut tuturor două lucruri: ori îşi depun garanţia de bună execuţie, cash, în conturile Consiliului Judeţean, ori vin cu scrisoare de garanţie bancară pentru suma de garanţie! Şi vă spun că toţi au făcut-o. O chestiune care nu era pusă la punct. Eu am descoperit-o şi am rezolvat problema”, a mai declarat Chiriac.
De asemenea, acesta a vorbit despre 44 milioane lei care au intrat în acest an în bugetul CJ Brăila numai din eliberarea autorizaţiilor de construcţii pentru societăţi, considerând că partea de dezvoltare economică începe să se mişte destul de bine.
Chiriac a vorbit şi despre importanţa proiectelor regionale, precum podul peste Dunăre sau spitalul regional, precizând că în acest context negocierile cu Galaţiul privind o viitoare asociere pentru dezvoltarea zonei.
Asocieri va mai face CJ Brăila şi cu comunele din judeţ în 2018, însă Chiriac a ţinut să aprecieze că banii se dau în baza proiectelor primarilor, astfel că nu poate răspunde pentru oportunitatea stabilită de Consiliile Locale.
Cât despre ce aşteptări are de la funcţionarea CJ Brăila pe viitor, în condiţiile în care tratativele cu unii dintre parteneri încep să se clatine, PSD-istul nu şi-a făcut mari probleme, subliniind că nu se pune problema pierderii majorităţii.
