• președintele interimar al AUR Brăila, Florin Cîrligea, candidat la Primăria Municipiului Brăila, a prezentat recent cele trei axe pe care mizează echipa partidului pe care îl conduce, dacă va ajunge la cârma municipalității • acesta a vorbit despre ”Brăila altfel”, ”Brăila turistică” și ”Brăila socială” • mai precis, despre transformarea Bulevardului Dorobanților într-o arteră rapidă, prin construirea a patru pasaje pietonale, despre realizarea unor dane turistice și a unui port de agrement, precum și despre înființarea de locuințe sociale moderne, din containere
Echipa AUR Brăila a lansat recent câteva propuneri de proiecte în contextul înscrierii la Alegerile Locale ce vor avea loc pe 9 iunie. Florin Cîrligea, președintele interimar al AUR Brăila și candidat pentru fotoliul de primar, a susținut o conferință de presă alături de doi colegi de partid, la rândul lor candidați pe alte funcții administrative, Mihaela Lazăr, jurist de profesie și Gabriel Dumitru Dima, fizician. Aceștia au prezentat trei axe pe care AUR le are în vedere dacă va câștiga alegerile: ”Brăila altfel”, ”Brăila turistică” și ”Brăila socială”.
După cum a explicat Cîrligea, primul proiect pe care îl propune Alianța este legat de infrastructură. Mai precis, realizarea unei artere rapide din Bulevardul Dorobanților, prin realizarea a patru pasaje pietonale.
”Ne-am dori să facem din Bulevardul Dorobanților o arteră rapidă prin construirea a patru pasaje peste principalele intersecții: Strada Școlilor, Republicii, General Eremia Grigorescu sau Gării, cum o știe toată lumea și peste Calea Galați. Personal, am făcut un test. Și de exemplu la ora 10:30 și 11:00, distanța dintre Bariera Călărașilor și strada Plantelor, Carantina la fostul abator, se străbate între 15 și 20 de minute. Mai ales în jur de 16:30 – 17:00, când pleacă lumea de la serviciu, iar dimineață, când vin copiii la școală și lumea merge la serviciu, această distanță se străbate între 30 și 40 de minute. Pe timp de noapte stimați colegi și prieteni, vă spun că această distanță, când semafoarele sunt pe intermitent, în 7 minute, străbați toată distanța din Barieră până la abator, pe strada Carantina. Ce înseamnă asta? Construirea acestor pasaje, care toate patru nu costă mai mult decât 5% din valoarea podului peste Dunăre și care în opinia mea sunt mult mai folositoare pentru brăileni, aici făcându-se economie de carburanți masivă, poluare și timp. Pentru că timpul înseamnă bani”, a declarat Cîrligea.
Acesta a explicat că mai există astfel de pasaje în țară și a dat ca exemplu Bihorul, precizând totuși că acolo construcțiile sunt mult mai mari decât cele de care ar fi nevoie pe Dorobanți. Cîrligea a afirmat că un pasaj nu ar trebui să aibă mai mult de 50 – 60 de metri deschidere, ceea ce ar însemna undeva la 4-5 milioane euro cu TVA pentru un pasaj.
Totodată, afaceristul a vorbit despre necesitatea realizării ”Centurii de Nord”, pentru a devia traficul greu din cartierele Vidin, Brăilița și Carantina, pe o șosea care să se lege de Drumul Expres Brăila-Galați.
”Prin spate pe drumul 22B, care e Digul. Prin zona aceea, prin spate pe la fostul depozit «Petrom», până în portul Brăila. Cei care locuiesc în Vidin sau în zona aceea știu cu ce se confruntă. Degeaba reparăm noi străzile. Nu au fost construite și proiectate în așa fel încât să suporte traficul greu. Eu cred că această construcție ar fi un beneficiu extraordinar, la fel pentru poluare. Inclusiv sonoră și inclusiv pentru cetățenii care locuiesc în aceste zone, cu toate vibrațiile care se produc. Toată ziua le crapă casele și trebuie să le repare și așa mai departe”, a mai spus Cîrligea.
Port modern și locuințe pentru săraci
Un alt proiect despre care au vorbit reprezentanții AUR Brăila a făcut referire la necesitatea îmbunătățirii portului de la Dunăre pentru a facilita accesul turiștilor în oraș. Aceștia au precizat că este nevoie să fie înființată o dană modernă, o marină pentru ambarcațiuni de agrement și chiar mutarea docurilor actuale pe partea cealaltă a malului Dunării.
”Este vorba de locuri de parcare pentru bărci, mai pe românește. Pot parca ambarcațiuni de diferite dimensiuni. Nu ce avem acum, aceea de la «Braicar», unde nu pot intra bărci decât până la o anumită dimensiune de 6 sau 7 metri. Făcută modernă această marină. Bineînțeles, cu spații comerciale și cu restaurante. Care pot fi după aceea închiriate de Primăria Municipiului Brăila la diverși agenți economici. Vreau să vă spun că se va schimba total fața Falezei”, a declarat Cîrligea.
Omul e afaceri a afirmat și că în acest context s-ar putea realiza curse scurte de 30 de minute pentru turiști până în Rezervația Fundu Mare, care în prezent nu este exploatată deloc, deși arată ca Delta Dunării.
”Pentru aceasta noi avem nevoie de un port turstic. Dana turistică este una și portul de agrement este altul. Port de agrement sau marină, că așa se numește. La ora actuală toți cetățenii Brăilei sunt înghesuiți pe 100 m în debarcaderul de la «Braicar». Acolo stau toate bărcile tuturor cetățenilor din Brăila. În afară de unele care mai stau pe uscat, prin curți, pe unde a putut fiecare să și le mai parcheze. Iar restul de peste 1 km sunt pontoane ale unor băieți mai cu dare de mână. Noi am vrea să transformăm această zonă într-o zonă a orașului. Să beneficieze toți cetățenii Brăilei de această parte a Falezei, unde să poată să își parcheze ambarcațiunile”, a mai spus Cîrligea, cu precizarea că pontoanele ar putea fi mutate vizavi, ancorate prin mooring-uri, un system care ar permite acest lucru, indiferent de nivelul Dunării. Mai mult, afaceristul a vorbit despre pontoane tipizate, pentru a asigura un design anume orașului.
Bineînțeles, acest lucru ar trebui să fie legat de reabilitarea imediată a Străzii Mihai Eminescu, după cum au mai precizat cei de la AUR.
A treia componentă a programului celor din partidul lui George Simion la Brăila, vizează îmbunătățirea condițiilor de trai pentru persoanele care în prezent stau în locuințe sociale insalubre și în condiții improprii pentru 2024.
Cîrligea a explicat că s-ar putea identifica și achiziționa un teren unde să se realizeze un astfel de campus, unde să se ridice blocuri de patru etaje din containere.
”Dacă Primăria Brăila dorește să achiziționeze terenuri de la «Laminorul», cu toate că este ocupat de mult, se poate. Vă spun eu o idee de terenuri: la Pod la Apollo, unde era fostul depozit «Petrom» este ecologizat, totul în regulă. Și nu trebuie mare investiție. Blocuri sociale containerizate. Constanța are așa ceva. Vreau să vă spun că eu am intrat acum mai mulți ani într-un astfel de apartament. Nu vă dați seama că sunt făcute din containere, nici pe afară și nici pe dinăuntru. Și costul unor astfel de apartamente cu 3 camere nu depășește suma de 40.000 euro la ora actuală. Pe o suprafață utilă de 49 mp. Mă refer la trei camere plus bucătărie. Arată incredibil! Nici mie nu mi-a venit să cred ce se poate face din aceste containere. Nici pe afară nu se vede că este vorba despre containere, pentru că se izolează cu polistiren și se pune tencuială decorativă. Iar timpul de execuție – că aici stăm mult -, este aproape nimic față de a te apuca acum să ridici un bloc. Și merg construite până la blocuri cu 3 – 4 nivele. Bloculețe containerizate”, a mai spus sursa citată.
Cîrligea a ținut să mai transmită și că aceste proiecte nu exclud în niciun caz asfaltările, realizarea de parcări, întreținerea spațiilor verzi sau alte investiții normale într-o comunitate civilizată.
