* preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a atras din nou atenţia asupra problemelor generate de anunţul Guvernului privind stoparea temporară a finanţării pentru resturile de executat la proiectele PNDL2 * pentru judeţul Brăila asta înseamnă 165.157.595,90 lei necesari pentru continuarea a 51 de proiecte rămase din totalul de 99 aprobate * potrivit lui Chiriac nu este normal că finanţările au fost stopate taman în lunile de vară, deoarece în multe situaţii constructorii nu vor mai lucra exact când perioada este propice pentru asta * de cealaltă parte, deputatul PNL Alexandru Popa (preşedintele organizaţiei judeţene a liberalilor) a dat asigurări că se va lupta pentru ca Brăila să primească aceste sume, în contextul ”războiului” politic dintre Orban şi Cîţu
Faptul că Guvernul Florin Cîţu a anunţat în luna iunie sistarea temporară a plăţilor pentru proiectele realizate prin etapa a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) nu a picat deloc pe gustul preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac. PSD-istul a reclamat încă de la acel moment posibilele probleme care vor apărea în condiţiile în care constructorii nu îşi vor mai primi banii, iar multe şantiere vor rămâne blocate taman la începutul verii. Plecând de la această situaţie, preşedintele CJ Brăila ne-a pus la dispoziţie un document privind stadiul obiectivelor de investiţii derulate prin PNDL 2 la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din Judeţul Brăila, la data de 12 iulie 2021. Astfel, din cele 99 de proiecte acceptate în urmă cu câţiva ani de Ministerul Dezvoltării pentru Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţul nostru, totalizând la vremea respectivă contracte în sumă de 645 milioane lei, au fost plătite şi realizate integral 48. Astfel, încă mai sunt în lucru 51 de proiecte în diferite stadii de execuţie. Potrivit informării pe care ne-a transmis-o Chiriac, acestea au o valoare a contractelor de finanţare de 463.697.454,84 lei (cu TVA). Ei bine, valoarea contractelor de execuţie lucrări se ridică la 437.160.260,77 lei (cu TVA), iar suma necesară pentru finalizarea lucrărilor rămase la toate aceste 51 de proiecte se ridică la 165.157.595,90 lei (cu TVA).
Ar mai trebui punctat că între aceste 51 proiecte rămase, patru au ajuns deja la 100% stadiu de execuţie (unele dintre proiectele demarate la Şuţeşti, Bordei Verde, Cazasu şi Ulmu). De asemenea, 16 proiecte ale localităţilor au stadiu de execuţie peste 80% şi 13 între 0 şi 40%. De altfel, la stadiul zero este un singur proiect rămas în listă, mai exact înfiinţarea şi dotarea grădiniţei în comuna Surdila Găiseanca.
Despre ce proiecte investiţionale este vorba
Cele mai multe dintre proiectele PNLD 2 la nivelul UAT-urilor brăilene sunt legate de reabilitări de drumuri, modernizări de străzi, amenajări pietonale, construcţii sau reabilitări de şcoli şi grădiniţe, înfiinţare cabinete medicale, construire de grupuri sanitare etc. Şi Consiliul Judeţean Brăila a avut şase proiecte finanţate prin PNDL2, dintre care în lucru au mai rămas doar două: modernizarea drumului judeţean DJ212A, Brăila - Măraşu şi reabilitarea DC 59, DJ212A-Blasova. Primul realizat în proporţie de 80% cu un rest de plată de 5.551.054,42 lei, iar al doilea doar 11% - 5.684.220,76 lei. Şi Municipiul Brăila a avut câteva proiecte dintre care mai are tot două în lucru: modernizarea străzilor din Cartierul Pisc (50,84%), cu un rest de plată de 8.090.388,14 lei şi consolidarea şi reabilitarea corpului A şi corpului B la Liceul ”Panait Cerna”, realizat doar 15% deocamdată, unde decontarea ar însemna 5.509.704,48 lei. Localitatea cu cele mai multe proiecte rămase în lucru prin PNDL este comuna Ciocile, condusă de PSD-istul Costel Robitu. Este vorba despre cinci proiecte: modernizarea drumurilor comunale (realizat 40%), modernizarea de străzi în satele Ciocile, Chichineţu şi Odăieni (46%), modernizare drumuri în comuna Ciocile (90%), construirea unui grup sanitar şi realizarea instalaţiei de încălzire la şcoala cu clasele I-IV (44%) şi înfiinţarea grădiniţei din comună (11%). O altă comună care mai are trei proiecte PNDL în lucru este Cireşu, condusă de liberalul Radu Popa, tatăl deputatului PNL Alexandru Popa. Aici este vorba despre sistematizarea centrului civic şi asfaltarea străzilor din localităţile Scărlăteşti şi Cireşu (85%), asfaltarea drumului comunal DC35 Batogu-Berleşti (50%), precum şi asfaltarea străzilor din localităţile Cireşu, Scărlăteşti, Vultureni şi Batogu (30%).
”În 2017, Consiliul Judeţean împreună cu toate UAT-urile din Brăila, au semnat 99 de contracte, în valoare de aproape 650 milioane lei: proiecte PNDL2. Infrastructură rutieră, învăţământ, modernizare străzi rurale, grădiniţe, şcoli, şi aşa mai departe. Până în momentul de faţă, din aceşti bani s-a decontat o parte. Mai sunt 165 milioane lei în execuţie. Adică două treimi din partea de proiecte s-a cam finalizat şi mai sunt resturi de finalizat. Contracte semnate, cu constructor şi aşa mai departe. În acest tabel aveţi stadiul execuţiilor în momentul de faţă. Fiecare comună. De exemplu Dudeşti mai are două proiecte dintre care unul la 80%, Gropeni are unul la 66%, unul la 78%. Bărăganul are şi el două etc. Sunt resturi de executat. Dar de asta am tras noi semnalul de alarmă. Pentru că Ministerul Dezvoltării are un contract semnat cu fiecare UAT şi e păcat ca aceste lucrări să nu fie finalizate. Niciodată într-o administraţie PSD nu am întrerupt acest program atât de necesar pentru dezvoltarea comunităţilor, în luna iunie! Înţeleg o rectificare bugetară în octombrie - noiembrie... Nu mai sunt plăţi, un reglaj fin în ceea ce priveşte bugetul consolidat de stat... Dar în luna iunie, în momentul în care timpul permite, sunt condiţiile cele mai optime ca aceste lucrări să continue, atunci ei au sistat acest program! Asta înseamnă dezvoltare din punctul de vedere al PNL?!”, a declarat Chiriac.
Şeful CJ Brăila şi-a exprimat cu această ocazie îngrijorarea şi în privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precizând că în ciuda faptului că liberalii bat apa în piuă pe acest subiect şi promit că pe asta se bazează dezvoltarea României în viitorul apropiat, lucrurile nu sunt deloc clare.
”E păcat ca aceste investiţii prin PNDL să nu continue. Şi e păcat că au sistat aceste lucrări exact în momentul şi în timpul favorabil când constructorii puteau să demareze. Un alt aspect este bula de oxigen. Atât timp cât şi PNRR, care a fost atât de mult angrenat de PNL în dezvoltarea ţării... a fost respins o dată, a doua oară... nu ştiu care sunt şansele reale ca el să fie aprobat în septembrie. Atât timp cât ghidurile de finanţare pe exerciţiul financiar 2021 - 2027 încă nu sunt finalizate şi aprobate, considerăm că este anormal, incorect, inuman, ca firmele de construcţie să nu aibă, efectiv, obiectul muncii. Pentru că noi nu putem să dăm drumul la licitaţii atât timp cât nu avem şi sursa financiară. Laitmotivul Vestului - că văd că toată lumea anunţă cu surle şi trâmbiţe că semnează tot felul de drumuri expres -, nişte subiecte de presă, nişte gogoriţe. E un marketing anormal. Eu întreb în felul următor: şi noi putem să aprobăm tot felul de proiecte, dar ceea ce este cel mai important este sursa de finanţare - din ce le faci? Pentru că le anunţăm pur şi simplu pentru a da impresia opiniei publice şi cetăţenilor că noi ne ocupăm de proiecte?! Din punctul meu de vedere este o ilegalitate atât timp cât tu nu ai bani în buget pentru acel proiect”, a mai adăugat Chiriac, cu precizarea că unele proiecte PNDL mai pot continua pe banii constructorilor, dacă îşi permit să lucreze şi apoi să aştepte plata de la Guvern, însă pentru majoritatea dintre cele rămase în lucru şantierele vor fi sistate.
Dragomir anunţă că Primăria Brăila plăteşte din propriul buget continuarea lucrărilor însă nu o va putea face la infinit
Primarul Marian Dragomir a explicat că municipalitatea a primit recent o adresă din partea Guvernului prin care a fost informată că au fost suspendate temporar plăţile către toate primăriile din ţară pe proiectele PNDL. De asemenea, Executivul a făcut recomandarea ca Primăria Brăila să transmită o adresă către constructori, prin care să le comunice sistarea lucrărilor şi închiderea temporară a şantierelor, sau să preia costurile prin bugetul local. Dragomir a ales varianta a doua, însă cu precizarea că, dacă Guvernul nu va da mai repede aceşti bani, Primăria Brăila nu va putea susţine la infinit plata acestor proiecte.
”Noi am primit o adresă de la Guvern prin care am fost anunţaţi că la toate primăriile din ţară s-au suspendat temporar plăţile, cu recomandarea ca Primăria Municipiului Brăila să transmită o adresă către constructori, prin care să le comunice sistarea lucrărilor şi închiderea temporară a şantierelor, sau preluarea costurilor pe bugetul local. Urmând ca la o dată pe care nu o cunoaştem încă să primim sumele pe care le-am achita noi către constructori. Până în momentul de faţă, pentru şantierul Brăiliţa - Pisc, asfaltare străzi, săptămâna trecută am achitat suma de 2,3 milioane lei din bugetul Primăriei Municipiului Brăila. Este o sumă! Săptămâna aceasta am primit o factură de aproximativ 900.000 lei de la reabilitarea unui corp de clădire de la Liceul ”Cerna”. Suma va fi plătită săptămâna viitoare şi până la sfârşitul lunii vom mai primi încă o factură de la şantierul Pisc - Brăiliţa de aproximativ 2,5 milioane lei, care va fi şi aceasta plătită tot din bugetul Primăriei Municipiului Brăila. Dacă blocajul financiar la nivelul Guvernului va continua, la un moment dat şi Primăria Municipiului Brăila va avea dificultăţi la suportarea acestor bani la care aveam dreptul în mod normal şi trebuia să îi primim până în prezent”, a declarat Dragomir.
Popa promite că va încerca să atragă bani spre Judeţul Brăila
În contextul în care la nivel central există ”războiul” politic dintre premierul Florin Cîţu şi preşedintele PNL, Ludovic Orban (ambii candidaţi la şefia partidului), unde actualul lider al liberalilor l-a acuzat pe prim-ministru că deja se foloseşte de PNDL făcându-le promisiuni primarilor, am încercat să obţinem opinia deputatului Alexandru Popa pe acest subiect. Popa a fost de curând ales preşedinte al PNL Brăila şi s-a poziţionat clar în tabăra susţinătorilor lui Orban. Întrebat ce poate face pentru ca Judeţul Brăila să nu piardă banii promişi prin PNDL2, Popa a ţinut să puncteze că se va implica, pentru a evita un asemenea scenariu. Ba mai mult, pentru ca judeţul nostru să obţină mai multe fonduri decât a primit până acum de la Centru.
”Pentru comunele care mi-au cerut sprijinul deja am demarat discuţii pentru a le ajuta. La acest moment să ştiţi că am ajutat şi comune care sunt PNL-iste şi comune care sunt PSD-iste. Nu am ţinut cont de culoarea politică atunci când mi s-a cerut sprijinul, pentru că dezvoltarea Brăilei este în interesul nostru, al tuturor. Dar nu pot interveni... cum să vă explic: pot găsi un mod de a mişca lucrurile. Fiind la guvernare, trebuie să fim alături fiecare de judeţul pe care îl reprezentăm. Eu, când am plecat pe acest mandat, l-am primit cu crezul că voi putea să fac ceva pentru Brăila. Vă daţi seama că tot ceea ce ţine de mine voi face, atât cât este posibil, ca Brăila să fie în fruntea clasamentului, nu la coada acestuia. Tot ceea ce ţine de mine! Dar, în esenţă, oricum marile investiţii în judeţul Brăila s-au făcut sub guvernare liberală, nicidecum sub guvernarea PSD. Vedeţi investiţia de la pod, vedeţi investiţiile în Portul Brăila, vedeţi investiţiile care s-au făcut în sistemul de canalizare şi apă din întreg judeţul Brăila. Cu siguranţă se vor aloca banii (n.r. - pentru PNDL). Proiectele care sunt de interes şi sunt proiecte viabile pentru dezvoltarea judeţului nostru vor avea finanţare. Eu asta cred şi informaţiile acestea le am”, a declarat Popa.
Precizăm că pe data de 16 iunie şi-a anunţat prezenţa la Brăila Attila-Zoltan Cseke, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Acesta ar trebui să viziteze o serie de obiective, dar şi să se întâlnească cu primarii din judeţul nostru.