Cel mai important proiect local în domeniul energetic, realizarea unei termocentrale pe cărbuni cu o capacitate de producere mai mare decât cea a unui singur grup de la Cernavodă, cu o valoare record de peste 1 miliard de euro, a suferit o primă amânare. Programată pentru acest an, demararea lucrărilor de construcţie a uneia dintre cele mai moderne centrale pe platforma energetică de la Chiscani a fost amânată pentru 2012. Aşadar, este vorba despre o întârziere de doi ani, însă în niciun caz nu se pune problema renunţării la această ambiţioasă investiţuie, dau asigurări partenerii în proiect. De altfel, chiar către finele anului în curs ar urma să fie puse bazele companiei de proiect. Surse din piaţă spun că o întârziere a punerii în practică a proiectului se justifică, întrucât în contextul în care tendinţa la nivel naţional dar şi mondial este de scădere a consumului de energie, investitorii vor să-şi refacă minuţios calculele.
Producătorul românesc de energie Termoelectrica şi grupurile energetice "E.ON" (Germania) şi "Enel" (Italia) au anunţat că vor începe abia în primul trimestru din 2012 construcţia termocentralei de 800 MW de la Brăila. Acest lucru înseamnă că în punerea în aplicare a acestui proiect a survenit o primă întârziere de doi ani, raportat la termenul de începere a lucrărilor anunţat iniţial. "Estimăm că înfiinţarea companiei de proiect se va realiza în trimestrul IV din acest an şi că începerea lucrărilor se va face în trimestrul I din anul 2012", a declarat directorul general al Termoelectrica, Constantin Ioaniţescu. Directorul executiv al "E.ON Kraftwerke", Dr. Ingo Luge, estima în iunie 2008 că lucrările de construcţie vor începe cel mai probabil în 2010 şi vor dura patru-cinci ani. La rândul său, directorul general al "E.ON România", Frank Hajdinjak, estima în decembrie 2009 că proiectul va necesita investiţii de 1,2 miliarde euro.
De ce o astfel de întârziere? Surse autorizate din piaţă spun că în contextul în care piaţa energetică înregistrează o comprimare neaşteptată prin reducerea consumului, era de aşteptat că investitorii să-şi dorească o perioadă de răgaz. Practic, această amânare ar putea fi pusă pe seama intenţiei partenerilor străini de a evalua cu acurateţe datele problemei, astfel încât să aibă o predicţie cât mai corectă pentru perioada ce va urma. Aşa cum este nromal, toate aceste date vor atârna greu în balanţa decizională cu privire la implementarea proiectului de la Brăila, spun specialiştii. Revenind, la etapa programată pentru acest an, şi anume înfiinţarea companiei de proiect, după acest moment vor fi negociate actele constitutive şi apoi compania nou-înfiinţată va fi înregistrată la Registrul Comerţului. În cadrul societăţii mixte, "Termoelectrica" va contribui cu activele curente de la centrala Brăila, iar consorţiul format din "E.ON" şi "Enel" va contribui cu banii necesari investiţiei.
Cum a arătat iniţial proiectul investiţional de la Brăila
Proiectul localizat pe platforma energetică de la Chiscani a început cu o idee relativ simplă: modernizarea unui grup energetic al "Electrocentrale" Brăila, sucursala locală a "Termoelectrica", aflat în conservare de mai mulţi ani. Mai precis, în primăvara lui 2005, compania a lansat o licitaţie internaţională pentru identificarea unui partener în vederea realizării acestui proiect estimat la vremea respectivă la circa 200 milioane de euro. "Termoelectrica" avea atunci în vedere constituirea unei societăţi mixte, majoritar private, care să funcţioneze ca un producător independent de energie (Independent Power Producer - IPP). "Termoelectrica" a pus la cale acest plan în perspectiva sumbră în care sucursala brăileană nu ar avea un viitor sigur pe piaţa energetică naţională. Motivul: termocentrala brăileană are rolul în Sistemul Energetic Naţional de a completa un vârf de consum ori pentru a suplini lipsa din piaţă a unui producător de energie. De exemplu, în verile secetoase, când hidrocentralele nu pot funcţiona la capacitate maximă ori când reactoarele de la Cernavodă au fost în revizie, termocentrala brăileană a lucrat la capacitate normală. La licitaţia internaţională s-au prezentat mai mulţi ofertanţi, iar în urma analizei au mai rămas în cărţi nemţii de la "E.ON" şi italienii de la "ENEL". După îndelungi discuţii, pe considerente de eficienţă economică şi energetică, la propunerea partenerilor străini, s-a hotărât că ar fi mult mai bine să se construiască o centrală nouă pe structura celei de la Chiscani.
Şi iată varianta finală
Noul proiect a fost stabilit în linii mari până pe la mijlocul anului 2008, când a fost semnat şi Memorandumul de Înţelegere între părţi. Concret, vizează construirea unei societăţi mixte între cele două părţi ("Termoelectrica" pe de o parte şi consorţiul "E.ON" - "ENEL" pe de altă parte) pentru dezvoltarea proiectului centralei de la Brăila, care va fi o nouă unitate de producţie pe bază de huilă, cu o capacitate de 800 MW. La capitolul investiţii în protejarea mediului, noua centrală energetică va fi una modernă, echipată cu tehnologia de filtrare "flue gas" şi în concordanţă cu toate normele UE referitore la emisiile de dioxid de carbon, oxizi de azot şi dioxid de sulf. Corpul centralei energetice va fi construit astfel încât ulterior, dacă se va putea, să se adauge o unitate pentru captarea şi depozitarea dioxidului de carbon (CCS - Carbon Capture and Storage). Centrala va respecta standardele de emisii ale UE, prin emisiile reduse de dioxid de carbon şi prin eficienţa sa, preconizată la aproape 46%.
