Deputaţii jurişti au aprobat, marţi, creşterea pragului beneficiarilor acestei legi de la 150.000 de euro, cum se legiferase la Senat, la 250.000 de euro. Totodată, ei au adoptat eliminarea programului „Prima Casă" din prevederile acestei legi, a transmis TVR. Potrivit unor surse parlamentare, iniţiatorul legii are în plan o excepţie de neconstituţionalitate la CCR pe motiv că aceste praguri impuse ar crea discriminări între cei care iau credite până la 250.000 de euro şi persoanele care contractează împrumuturi peste această sumă.
Controversa
A existat o controversă, marţi, între iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, şi reprezentanţii BNR, susţinuţi de către deputaţii PSD. În situaţia în care o persoană a contractat un astfel de credit prin programul „Prima Casă" şi după aceea nu mai poate să plătească ratele la bancă, acelei persoane i se confiscă imobilul, iar banca îşi acoperă riscul prin acea garanţie de 50% din valoarea creditului împrumutat de la stat.
Legea dării în plată a intrat, marţi, la vot în Comisia Juridică. Dezbaterea care durează de luni de zile în jurul acestui proiect e pe cale să se încheie. Proiectul va ajunge, miercuri, la votul final din Camera Deputaţilor.
Potrivit iniţiatorului - liberalul Daniel Zamfir - s-ar fi ajuns la un compromis: astfel, se va elimina programul „Prima Casă" din conţinutul acestui proiect de lege, iar beneficiarii acestui proiect de lege vor fi acele persoane care au contractat credite imobiliare până în pragul de 250.000 de euro.
S-a ajuns la acea soluţie, pe care însă liberalii o consideră doar una temporară. Potrivit unor surse liberale citate de corespondentul TVR, dacă acest proiect de lege va trece de ambele camere, se va ajunge totuşi la CCR - unde PNL intenţionează să iniţieze o excepţie de neconstituţionalitate pentru a elimina acest prag cerut de oficialii BNR.