Răsturnări spectaculoase în TOP-ul firmelor brăilene cu cele mai mari profituri! Firme care ocupau primele locuri în clasamentul de anul trecut au lunecat uşor spre jumătatea ierarhiei, având unic criteriu de selecţie profitul net sau chiar au ieşit complet din plutonul primilor 10 poziţionaţi. Mai mult, avem cazuri de companii ce în anii precedenţi bifau mereu prezenţa în TOP-ul firmelor cu pierderi, pe când acum au trecut pe locuri fruntaşe. Există, totuşi, companii care se menţin în mod constant pe o linie de profit, ca o dovadă a excelenţei în practicile antreprenoriale. Dar clasamentul din acest an relevă şi o parte mai puţin plăcută, şi anume aceea că, deşi consistente, câştigurile pălesc din punct de vedere valoric în faţa pierderilor raportate de unele firme. Ca să vă faceţi o idee, vă spunem că primii 10 clasaţi au profituri cumulate de circa 19 milioane de euro, în timp ce ultimii 10 au raportat pierderi de peste 23 milioane de euro. În continuare, în TOP-ul firmelor cu pierderi se menţin companii aflate în subordinea municipalităţi şi care nu au lipsit în ultimii an din "Top Ruşinică".
Şantierul naval a sărit pe profit!
Dar să le luăm pe rând. Începem, aşadar, cu TOP-ul firmelor care au încheiat 2010 cu profit. Ocupantul locului I este Şantierul naval SC "STX OSV Brăila" SA, care are un profit net de circa 5 milioane de euro. Despre acest caz făceam referire când anunţasem mai sus de o răsturnare de situaţie, mai ales că anul trecut era pe locul II în topul pierderilor cu un mare minus. Iată că, între timp, soarele a ieşit pe strada navaliştilor brăileni, care se pot mândri acum că au trecut pe plus. Şi nu oricum, ci un profit serios. "Într-adevăr, am avut un an de excepţie, în care toate ne-au mers din plin. Au fost comenzi diversificate, în sensul că am avut de realizat, nu numai corpuri de navă, ci mai multe nave complet armate sau cu diferite grade de armare, aici în şantier. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat şi efortul salariaţilor de pe platforma şantierului, care au pus umărul la obţinerea acestui rezultat. De altfel, efortul lor a fost şi este pe cale de a fi răsplătit, pentru că negocierile anuale au adus o creştere pe grila de salarii cu 5%, în urma evaluărilor au fost promovaţi aproximativ 25% dintre salariaţi, iar din noiembrie şi decembrie vor fi bonusuri pentru toţi salariaţii. Mai departe, efortul va fi unul susţinut, pentru că va trebui să ne menţinem la nivelul de profitabilitate atins", ne-a declarat liderul sindicatului navaliştilor brăileni, Alexandru Gurgu.
Grupul "Marex" a cumulat circa 4,8 milioane euro profit
Să trecem acum la locul II, unde în acest an s-a clasat "Vegetal Trading", una dintre firmele grupului condus de Marin Moraru. Compania a obţinut anul trecut profit de aproximativ 3,8 milioane de euro, iar împreună cu "Marex", cea de a doua firmă a lui Moraru prezentă în clasament, adună încă 1,02 milioane de euro. De altfel, omul de afaceri brăilean a fost declarat şi în acest an ca fiind cel mai bogat om de afaceri din judeţ. Moraru este ocupantul locului 74 în "Top 500 cei mai bogaţi români", cu o avere estimată la 60 - 62 milioane de euro. După cum a declarat realizatorilor acestui clasament, are în plan câteva investiţii în domeniul energiilor regenerabile. Concret, se gândeşte la o investiţie pe parte de cogenerare, iar alta pe parte de producere de biogaz. Pentru susţinerea efortului financiar presupus de implementarea celor două proiecte vrea să obţină şi fonduri europene nerambursabile. De altfel are, în total, aproximativ 10 proiecte gândite cu absorbţie de fonduri europene, inclusiv pe partea de zootehnie.
"Setcar" - profit de 2 milioane de euro
Ocupantul locului III din punct de vedere al profitabilităţii afacerii este firma "Setcar" care realizează activităţi de depoluare a instalaţiilor industriale şi a amplasamentelor contaminate cu deşeuri periculoase precum şi activităţi de preluare, transport şi distrugere a deşeurilor periculoase, aşa cum se arată chiar pe pagina de web a firmei. Are deja o experienţă de 8 ani în acest domeniu de activitate şi cam tot de atâta vreme este o prezenţă constantă în topul judeţean, la fel ca şi firmele grupului "Marex". Revenind la "Setcar", compania asigură o gamă complexă de servicii specializate în domeniul protecţiei mediului, începând de la preluarea unor cantităţi mici de deşeuri, până la coordonarea managementului deşeurilor pentru întreprinderi mari.
Chiar dacă nu au mai încăput pe podium, următoarele clasate sunt firme care se regăsesc şi în ediţiile precedente ale topului nostru. De exemplu, "Tracon", cu un profit de 1,7 milioane de euro, se situează pe locul IV, spre deosebire de anul trecut când era pe locul I. Tot în cădere a fost şi "Irmex", care, deşi a raportat profit de aproape un milion de euro, nu a mai reuşit să urce pe locul III, aşa cum a fost anul trecut. Nici italienii de la "Agrimon" n-au mai reuşit performanţele din anii anteriori, când erau pe poziţii fruntaşe, ei lunecând acum pe poziţia 17.
În schimb, "Chimagri" cu 1,44 milioane euro profit net, a urcat două locuri faţă de ediţia precedentă, la fel ca şi "Agri Periland" - 1,23 milioane euro ori "Serv Class" - 1,16 milioane euro sau "Rominsem" cu 0,89 milioane euro.
"Dacă Şantierul naval nu şi-ar fi revenit, situaţia era şi mai neagră decât în 2009!"
Dacă însumăm toate câştigurile nete raportate de ocupantele primelor 10 locuri în top, rezultă suma de aproximativ 19,3 milioane de euro. Vi se pare mult? După cum spune Mircea Doagă, analist economic şi redactor şef adjunct la Fin.ro şi "Săptămâna financiară", nu este mult. "Chiar dacă profitul primelor 10 companii brăilene a fost mai mare în 2010 faţă de 2009 nu înseamnă că afacerile acestora şi-au revenit, ci mai degrabă că 2009 a fost un an extrem de prost. Dacă Şantierul naval nu şi-ar fi revenit, situaţia era şi mai neagră decât în 2009. Profiturile celor 10 firme sunt oricum mici şi asta arată că, de fapt, Brăila este un judeţ fără companii cu adevărat mari, fără industrie, fără afaceri importante. Zece firme brăilene au tot atât profit cât două din Galaţi sau mai puţin de jumătate din profitul celei mai mari companii din Olt - SC Alro Slatina, de exemplu. Iar faptul că majoritatea societăţilor locale se zbat cu un profit de câteva mii de euro pe an demonstrează exact la ce nivel este economia brăileană". Ca o completare, ar trebui spus că dacă ne uităm şi în topul firmelor care au raportat cele mai mari pierderi, primele 10 clasate au adunat minusuri de peste 23 milioane de euro, enorm faţă de doar 19,3 milioane euro profit.
Marin Moraru, premiat în cadrul galei organizate de Camera de Comerţ
Firmele municipalităţii s-au adâncit în pierderi
Dacă tot am amintit de pierderi, iată pe scurt şi lista firmelor cu cele mai mari minusuri: Laminorul" are o gaură de 7,8 milioane euro, "Serodcom" - 4,3 milioane euro, "CET" SA - 3,2 milioane euro, "Alco Plus" - 3,2 milioane euro, "Braicar" - 1,3 milioane euro, "Lactaprod" - 1,1 milioane euro, "Promex" 0,95 milioane euro, "Athena" - 0,62 milioane euro, "Irmex Trading" - 0,49 milioane euro şi "Protevit" cu 0,4 milioane euro. Remarcăm astfel menţinerea în "Top Ruşinică" a unor firme din subordinea Consiliului Local, aşa cum sunt cei doi furnizori de servicii de utilitate publică, mai precis operatorul de termoficare SC "CET" şi operatorul de transport în comun SC "Braicar". În ambele cazuri, pierderile din 2010 sunt mult mai mari decât în 2009. De exemplu, "Braicar" s-a adâncit în criză de la nici 500.000 euro în 2009, la 1,3 milioane de euro în 2010, în timp ce SC "CET" a ajuns, după cum am spus, la pierderi de 3,2 milioane euro comparativ cu nici un milion de euro în 2009. De precizat că ambele companii au procedat în ultimii ani la concedieri de personal, cea mai recentă disponibilizare fiind la "Braicar", societate care a pus pe liber aproape un sfert dintre angajaţi, în primăvara acestui an.
Peste 400 de firme au realizat profituri mai mari de 20.000 euro
O statistică la nivel judeţean arată că, dintre cele aproximativ 2.800 de firme care au încheiat anul 2010 pe plus, circa 900 nu au reuşit să obţină profit mai mare de 1.000 euro, în timp ce aproape jumătate, mai precis 1.252 au avut profit sub 10.000 euro. În următorul prag, între 10.000 şi 20.000 de euro profit, s-au încadrat 281 de societăţi şi 416 unităţi au depăşit plafonul de 20.000 euro.
În tabăra celor care încheiat pe pierdere, statistica arată că dintre cele circa 3.000 de firme, mai bine de jumătate au raportat în roşu sume de până la 10.000 euro (81 de societăţi cu pierdere de până la 100 euro, 721 de firme în tranşa 100 - 1.000 euro pierdere şi 1.654 societăţi în tranşa 1.000 - 10.000 euro). Alte 542 de companii au intrat serios pe pierdere, în sensul că au raportat minusuri de până în 100.000 euro. Doar 46 de firme au reuşit "performanţa" de a ieşi în gaură mai mult de 100.000 euro, în cursul anului trecut.
Camera de Comerţ a premiat şi în acest an firma care editează cotidianul "Obiectiv"
Clasamentul realizat de "Obiectiv" este confirmat şi de Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, întrucât mare parte dintre firmele menţionate aici se regăsesc pe locuri fruntaşe şi în topul Camerei. De altfel, ca în fiecare an, în această perioadă CCIA Brăila organizează o festivitate de premiere a firmelor ocupante a locurilor fruntaşe în clasamentul realizat de specialiştii Camerei, după analiza unor indicatori economici complecşi. Festivitatea a avut loc aseară, în sala de conferinţe a Teatrului Maria Filotti", ocazie cu care au fost înmânate diplome celor aproape 100 de firme care au confirmat prezenţa la eveniment. Dar iată şi câţiva dintre câştigători, lista lor fiind extrem de lungă ne vom limita la nominalizarea doar câtorva dintre pemianţi. La categoria "Cercetare Dezvoltare şi High Tech" printre ocupanţii locului I se numără "Setcar" SA, "Radioton", Societatea de Servicii Informatice, dar şi SC "Ceprohart" precum şi "Ceprorex". În capitolul "Industrie" printre premianţi se află de exemplu, societăţi precum "Marex", "Stejar Prodimpex" (ambele aparţinând omului de afaceri Marin Moraru, cel mai bogat brăilean protrivit TOP 300 şi TOP 500 cei mai bogaţi români), "Tremula", "Soroli Cola", Risk Com", "Fanyon", "Braiconf", "Mistral Confezioni", "Arteferro", "TSX OSV Brăila" precum şi Compania de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea. Dacă trecem în categoria construcţii, iată şi câţiva dintre premianţi: "Tracon" locul I secondat de "Concivia" ocupanta locului II la întreprinderi mari, iar o treaptă mai jos, adică la întreprinderi mijlocii, apar "Armax" şi pe locul doi "Confort 2000". Dintre drumari locul I este ocupat de "Tancrad Construct", subsidiară a "Tancrad" din Galaţi, dar şi "Telbra" din Brăila. Tot în categoria construcţii au fost premiaţi şi "Urban Serv" şi "BEN Electroserv". În domeniul Agricultură avem printre mulţi alţii pe SC "Vegetal Trading" a lui Marin Moraru, dar şi "Agrimon" sau "Eldomir Impex", în timp ce "Complextul de Porci" şi "Caruz Brăila" s-au clasat pe locurile II şi III. Mai departe, la categoria Comerţ/Turism/Restaurante, primele locuri sunt ocupate de "Apan", "Estima Motors", "Pancronex", "Bursagrirom", "Istru", sau "Titan Edilitara". Ca în fiecare an la capitolul "Servicii", subdiviziunea "Publicitate", societatea "Double P Media", cea care editează cotidianul "Obiectiv Vocea Brăilei", s-a clasat pe locul I la întreprinderi mici, firma înregistrând în mod constant în ultimii ani profit sănătos. Tot la "Servicii" au primit diploma de loc I "RER Ecologic Service", "Remat", "Romnav" dar şi "Hercules" sau "Administraţia Pieţelor şi Târgurilor".
Trofeu de excelenţă (însemnând ocupanţii locurilor I, II sau III din 2006 - 2010) au primit 39 de firme dintre care amintim "Marex", "Vegetal Trading", "Agrimon", "Concivia", "Construct P&G", "Istru", "Romnav", "Titan Edilitara", "Setcar" sau Cooperativa Meşteşugărească "Igiena".
