Ieri, procurorii anticorupţie s-au autosesizat în cazul profesorilor coordonatori ai cărţilor scrise de deţinuţi, cărţi care au condus la liberarea condiţionată grabnică. Fapta pe care o suspectează procurorii DNA este "favorizarea făptuitorului". La Brăila sunt mai mulţi deţinuţi care au scris, însă doar trei dintre ei s-au şi folosit de acest fapt în momentul liberării condiţionate. Unul dintre condamnaţi a avut coordonator din rândurile profesorilor de la Inginerie. Şi Titi Sgîrcitu ar fi scris o carte în detenţie, dar se pare că membrii Comisiei de liberări condiţionate n-au ţinut cont de studiul lui despre profilul deţinutului român.
Cert este că fapta sesizată de DNA s-ar fi produs prin "ajutorul dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată", se arată într-un comunicat DNA.
Aplicat, în procesul verbal prin care s-au autosesizat, procurorii arată că infracţiunea de favorizare a infractorului "ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat".
Într-o notă emisă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate".
Asta în condiţiile în care persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea erau scutite de 30 de zile din condamnare pentru fiecare lucrare ştiinţifică elaborată.
DNA precizează că "s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate".
Brăila, altfel de scriitori
Potrivit documentării noastre, la Brăila n-au fost cazuri de condamnaţi pentru fapte de corupţie, care să fi scris vreo carte. De altfel, nefiind penitenciar de maximă siguranţă, la Brăila sunt îndeosebi infractori de drept comun. Din câte se ştie până acum, singurul mare condamnat pentru fapte de corupţie, Gheorghe Bunea Stancu, aflat la Vrancea, n-a scris nimic în timpul condamnării de trei ani.
Cert este că DNA a sesizat faptul că, la nivel naţional, mai multe cadre universitare ar fi acordat "recomandări formale, prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific".
La Brăila au fost şi sunt mulţi scriitori printre deţinuţi, însă doar patru dintre aceştia au şi beneficiat de scurtarea perioadei de detenţie pentru că au scris. Vorbim aici despre Cloşcă junior, condamnat pentru trafic de droguri, Adrian Lepădatu - asasinul lui Caţali, Dumitru Gârbăcea - condamnat pentru înşelăciune şi Severus Emanoil Batog, condamnat pentru fapte economice şi tâlhărie calificată.
Fost director de bancă, Severus Emanoil Batog, condamnat la 3 ani închisoare, arestat pe 20 octombrie 2013 şi condamnat pe 14 noiembrie 2013, a fost liberat pe 16 octombrie 2015, după ce, pe 14 iulie 2015, a scris "Ghid bancar pe înţelesul tuturor", lucrare publicată la editura "ZIGOTOO Galaţi". Coordonator ştiinţific i-a fost prof univ. dr. Ionescu Victor Romeo, de la Facultatea de Ştiinţe Economice Universitatea "Danubius" Galaţi. Acelaşi deţinut a scris şi "Dezvoltare economică - regionalizare vs. globalizare" la 1 septembrie 2015, lucrare publicată la aceeaşi editură şi cu acelaşi profesor coordonator.
Dumitru Gîrbacea, condamnat la 5 ani pentru înşelăciune, pe 19 februarie 2013 şi liberat pe 5 noiembrie 2015, a scos cartea "Managementul deşeurilor industriale", pe 3 septembrie 2015, şi "Managementul deşeurilor de azbest" - 24 septembrie 2015, publicată la editura "Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj Napoca", coordonator fiind conf. dr. inginer Leopa Adrian, Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila - Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi.
"Eu n-am văzut câştigul. Alţii au profitat de prevederea legală"
"Eu am scris de fapt trei cărţi, dar numai cele două s-au luat în calcul la liberarea condiţionată. Am mai scris şi . Din punctul meu de vedere, rolul coordonatorului n-a fost decât de a da o recomandare că tema abordată este relevantă. Eu i-am trimis profesorului un rezumat, un plan de lucrare şi bibliografia şi acesta şi-a dat acordul că sunt relevante. Scriam 50- 60 de pagini de mână, le trimiteam acasă cu proces verbal, cineva de acasă mi le scria la computer şi i le trimitea profesorului. Eu aşa am lucrat. Legea permite, eu am mers pe partea morală, profesională, dar au fost şi alţii care au profitat", ne-a declarat Dumitru Gîrbăcea.
Acesta ne-a povestit că în penitenciar i s-a pus la dispoziţie o cameră şi un timp de lucru, fiind supravegheat de un agent: "Eu n-am văzut câştigul, chiar am scris, alţii au profitat de prevederea legală. Nu, nu i-am dat niciun leu profesorului coordonator".
Întrebat cum a ajuns să coordoneze cărţile lui Gîrbăcea, conf. dr. ing. Adrian Leopa, de la Facultatea de Inginerie şi Agronomie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, ne-a declarat: "Nici nu am coordonat, nici nu am recenzat aceste cărţi, doar am dat două recomandări. M-am întâlnit cu Dumitru Gîrbăcea la două evenimente pe care le-au avut deţinuţii la biserică, ne cunoaştem din copilărie, am fost colegi de joacă, şi m-a întrebat dacă se pretează să abordeze aceste subiecte. N-am citit cărţile, am scris un punct de vedere doar pentru a doua, din care am văzut ceva în format electronic de la familia lui Dumitru Gîrbăcea. (...) Eu încă mai cred în om şi în puterea lui de a se schimba".
Curios, despre faptul că dr. ing. Leopa a coordonat cele două cărţi nu ştiau nici colegii conferenţiarului.
"Din păcate, eu n-am ştiut nimic despre asta, am aflat de la televizor. Sunt surprins să aflu că şi colegul nostru a coordonat. Nu înţeleg cum, cum s-au întâlnit, fiindcă noi când coordonăm, recenzăm o lucrare vedem periodic stadiul acesteia, vorbim permanent cu acela care scrie. Nu-mi dau seama cum a coordonat. Lăsând la o parte acest aspect, dl. Leopa este un om cu totul deosebit, serios, profesionist", ne-a declarat prof. univ. Adrian Goanță, directorul Departamentului Ştiinţe şi Management din cadrul Facultăţii de Inginerie şi Agronomie Brăila.
Şi Nicolae Simion Cloşcă, condamnat la 4 ani şi 6 luni pentru trafic de droguri, pe 19 septembrie 2014, a scris "Răspunderea penală privind infracţiunea de trafic şi consum ilicit de droguri - teorie şi jurisprudenţă", publicată pe 24 septembrie 2015, la Editura "Sideon Craiova", coordonator prof. univ. dr. Petre Buneci - Universitatea Ecologică Bucureşti. Petre Buneci este chiar decanul Facultăţii de Drept de la Ecologică, o somitate în domeniu.
Se pare că lucrarea lui Cloşcă junior a fost, de fapt, o reconsiderare a unei lucrări de disertaţie, deţinutul fiind absolvent de Drept şi Master în acelaşi domeniu.
Şi Adrian Lepădatu, condamnat la 15 ani pentru omor calificat, în 2002, cel care l-a ucis pe Constantin Bogăţeanu, zis "Caţali", şi a fost liberat în 2012, şi-a exersat abilităţile scriitoriceşti . Cartea scrisă de el înainte de liberare şi publicată pe 22 mai 2012, a fost, mai degrabă, o înşiruire de experienţe şi s-a numit "Detenţie şi educaţie morală". Lucrarea a fost publicată la Editura Psihomedia Sibiu, coordonator - conf. univ dr. Lazăr Cornel, Facultatea de Psihologie şi Pedagogie din Braşov, - Universitatea Spiru Haret. Şi în acest caz s-a ţinut cont la liberare de efortul intelectual depus de către deţinut.
Se pare că şi Titi Sgîrcitu, cunoscut drept unul dintre cei mai de temut cămătari ai Brăilei, liberat la finele anului trecut din Penitenciarul Focşani, a scris o carte despre profilul deţinutului român, însă Comisia de liberări condiţionate n-a ţinut cont de aceasta, cartea neavând coordonator. Titi Sgîrcitu s-a liberat deoarece executase mai bine de două treimi din pedeapsă şi a avut un comportament bun după gratii.
De menţionat că la nivel naţional, în numai trei ani, 200 de deţinuţi au scris peste 400 de cărţi, iar "marii elefanţi" ai corupţiei au şi beneficiat de zile compensatorii.
