In toate scolile evaluarea activitatilor cadrelor didactice se realizeaza dupa criterii si grile impuse sau sugerate de minister, in care aparent calitatea orelor realizate de cadrul didactic respectiv conteaza foarte mult. In realitate, daca se face concret o evaluare, se constata ca minusurile de la clasa se pot "compensa" cu hartii stranse la dosar, care sa dovedeasca "preocuparea" profesorului pentru calitatea actului educativ.
Nivelul studiilor, gradul didactic, mai importante decat progresul scolar al elevilor
Cea mai importanta operatiune in care intervine evaluarea cadrelor didactice este restrangerea de catedra. In ultimii ani au avut loc multe asemenea actiuni. Inspectorul de personal, Mirela Gazea, a precizat ca au fost chiar cazuri in care dascalii au fost nevoiti sa accepte incadrarea pe un post cu alta specializare, fiind astfel platiti ca necalificati. In aceasta situatie, Ministerul Educatiei a precizat prin Ordinul 5743/2008 ca in situatia in care intra la restrangere doua sau mai multe cadre didactice titulare, se trece la evaluarea obiectiva sau la organizarea unui concurs, dupa cum hotaraste Consiliul de Administratie, la propunerea directorului adjunct. Pana acum nu s-a organizat niciodata concurs in cadrul unei unitati scolare pentru restrangerea de catedra, ci s-a facut evaluare obiectiva, pe baza de punctaj. Evaluarea se realizeaza de catre o comisie numita de inspectorul general, iar rezultatul este convertit apoi in punctaj. Evaluarea inseamna o inspectie la clasa, cumulata cu nivelul studiilor, gradul didactic, media de absolvire - pentru stagiari - progresul scolar al elevilor, activitatea didactico-stiintifica, lucrari stiintifice, studii, articole, programe si manuale scolare, material didactic omologat, experimente didactice. Calificativele obtinute la inspectie se convertesc si ele in puncte: foarte bine - 10 puncte, bine - 8 puncte, satisfacator - 6 puncte, nesatisfacator - 4 puncte. Aceste sase puncte, diferenta dintre nesatisfacator si foarte bine, pot fi recuperate din alte activitati mult mai usor de realizat. Daca rezultatul evaluarii nu duce la departajare, se iau in considerare criterii socio-umanitare.
Activitatea de performanta valoreaza mai putin decat cursurile de perfectionare
Un alt moment important pentru profesori este cel al impartirii gradatiilor de merit, care inseamna un spor de 20% la salariu pentru inovare didactica, rezultate la pregatirea elevilor din concursuri. Momentul starneste "pasiuni" in toate cancelariile, ajungand chiar si la conducerea Inspectoratului Scolar spre clarificare. De altfel, o privire pe listele cu punctajele obtinute de cadrele didactice in anii trecuti te determina sa te intrebi cum de ajung unele nume in pozitii inalte. Raspunsul vine din grila de evaluare. Teoretic, se urmareste performanta la clasa si la concursuri, proiecte de predare prin utilizarea programului AEL, pregatirea loturilor olimpice, rezultatele notabile la activitatile realizate in scoala, activitatile realizate in centre de excelenta sau cu elevi cu CES, activitati de remediere scolara, activitati notabile in formarea unor deprinderi educative, activitati de voluntariat, coordonator de programe educative scolare si extrascolare sau indrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare, participarea la cursuri de formare. Pentru ca toate aceste criterii sunt evaluate cam cu acelasi punctaj, activitatile importante sunt lasate deoparte, in favoarea altora mai usor de realizat. De exemplu, realizarea unei programe scolare, avizate de minister, sau a unui soft educational valoreaza un punct, iar tiparirea unei reviste scolare, a carei calitate nu o controleaza si nu o impune nimeni, este tot un punct. Participarea la cursuri de formare valoreaza 4 puncte, proiectele de parteneriat locale doua puncte, iar activitatea in centrele de excelenta, unde elevii buni impun un anumit nivel si o anumita maniera de predare, doar doua puncte. In aceasta situatie, de ce sa faca profesorii performanta, cand pot face proiectele si sa ajunga la acelasi punctaj? Doar constiinta ii mobilizeaza pe unii sa continue munca de calitate. La fel stau lucrurile si cu punctele obtinute cu elevii la olimpiade si concursuri. Pentru locul I, la o competitie internationala, se primesc sapte puncte, iar pentru performante la nivel national intre sase si doua puncte. Pentru cresterea prestigiului scolii prin publicarea actiunilor in presa sau pe site-uri specializate se primesc alte cinci puncte. O alta recompensa primita de cadrele didactice este salariul de merit, care inseamna un spor de 15% timp de un an. Si aici se intilneste aceeasi situatie ca la gradatiile de merit, numai ca grilele de evaluare se realizeaza la nivelul fiecarei unitati scolare. Acest tip de evaluare a activitatii cadrelor didactice duce la situatii confuze, care determina profesorii sa alerge dupa hartii in loc sa urmareasca, in primul rand, calitatea educatiei in clasa.
