UE nu spera ca Bulgaria si Romania sa combata coruptia si crima organizata imediat ce au fost acceptate in blocul comunitar, insa cele doua tari au inregistrat un progres atit de redus, incit esecul lor stinjeneste Uniunea Europeana, comenteaza Financial Times, in editia electronica.
Doua crime comise de asasini platiti in Bulgaria reprezinta cruda realitate intr-o tara in care cele 120 de crime comise in stil mafiot in perioada 2001-2008, nu au fost nici pina in prezent elucidate. Demisia ministrului de Interne Rumen Petkov, dupa ce s-a intilnit cu lideri ai grupurilor de crima organizata, confirma acest tablou sumbru, comenteaza cotidianul britanic.
Situatia din Romania este totusi mai buna, apreciaza Financial Times, adaugind ca principala problema a Guvernului de la Bucuresti este lupta impotriva coruptiei si nu a crimei organizate, reformele anticoruptie fiind aminate din cauza masinatiilor politice.
Daca Sofia sau Bucurestiul nu indeplinesc conditiile economice, ar putea fi penalizate financiar, inclusiv cu suspendarea unor ajutoare financiare semnificative, iar daca cele doua, tari incalca regulile juridice, alte state membre ar putea refuza recunoasterea deciziilor lor.
Nu exista penalizari financiare explicite, dar Bruxelles-ul ar putea exercita o presiune financiara, de exemplu, suspendind ajutoarele, pe motiv ca ar putea fi devalizate. In Bulgaria, UE a initiat deja trei anchete.
UE ar putea aplica si sanctiuni politice, prin suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru din cauza unor incalcari "grave si perpetue" ale principiilor UE, inclusiv din domeniul drepturilor omului si ale statului de drept. In cazul Bulgariei, nu ar fi dificil pentru UE sa denunte periclitarea drepturilor omului, pe fondul celor 120 de crime neelucidate, iar in Romania nu i-ar fi greu sa reproseze abuzuri fata de statul de drept, intrucit parlamentarii au transformat reformele juridice intr-un joc.
Doua crime comise de asasini platiti in Bulgaria reprezinta cruda realitate intr-o tara in care cele 120 de crime comise in stil mafiot in perioada 2001-2008, nu au fost nici pina in prezent elucidate. Demisia ministrului de Interne Rumen Petkov, dupa ce s-a intilnit cu lideri ai grupurilor de crima organizata, confirma acest tablou sumbru, comenteaza cotidianul britanic.
Situatia din Romania este totusi mai buna, apreciaza Financial Times, adaugind ca principala problema a Guvernului de la Bucuresti este lupta impotriva coruptiei si nu a crimei organizate, reformele anticoruptie fiind aminate din cauza masinatiilor politice.
Daca Sofia sau Bucurestiul nu indeplinesc conditiile economice, ar putea fi penalizate financiar, inclusiv cu suspendarea unor ajutoare financiare semnificative, iar daca cele doua, tari incalca regulile juridice, alte state membre ar putea refuza recunoasterea deciziilor lor.
Nu exista penalizari financiare explicite, dar Bruxelles-ul ar putea exercita o presiune financiara, de exemplu, suspendind ajutoarele, pe motiv ca ar putea fi devalizate. In Bulgaria, UE a initiat deja trei anchete.
UE ar putea aplica si sanctiuni politice, prin suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru din cauza unor incalcari "grave si perpetue" ale principiilor UE, inclusiv din domeniul drepturilor omului si ale statului de drept. In cazul Bulgariei, nu ar fi dificil pentru UE sa denunte periclitarea drepturilor omului, pe fondul celor 120 de crime neelucidate, iar in Romania nu i-ar fi greu sa reproseze abuzuri fata de statul de drept, intrucit parlamentarii au transformat reformele juridice intr-un joc.
