* canalele de irigații obturate cu gunoaie aruncate de diverși nesimțiți dar și cu vegetație uscată necurățată cu anii, precum și unii fermieri care ba vor să irige ba nu mai vor provoacă mari greutăți ANIF-ului
Deficitul de umiditate care încă persistă în sol îi determină pe unii fermieri să solicite de timpuriu umplerea canalelor de irigații, însă la apariția ploilor de primăvară aceeași fermieri refuză să mai irige. Aceste aspecte, dar și alte atitudini controversate din partea unor agricultori, precum și nesimțirea unor cetățeni care aruncă deșeuri în canalele de irigații, provoacă greutăți sucursalei brăilene a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Iată ce ne-a declarat în acest sens ing. Marius Mihai, şeful Sistemului de Irigații Brăila-Nord, cu sediul la Cazasu, care acoperă jumătate din județ. “ În primul rând, umplerea canalelor de irigaţii începe, potrivit legii şi contractelor încheiate cu Organizațiile Utilizatorilor de Apă (OUAI), în luna aprilie, printr-o solicitare făcută de fermieri cu 15 zile înainte, iar în a 12-a zi din acest termen trebuie reconfirmată cererea pentru livrarea apei. Plus că pentru orice umplere de canal trebuie să avem avizul Apelor Române. Este total păgubitor pentru ANIF să umple un canal de 40 – 50 sau 80 kilometri lungime pentru doar 2-3 solicitanţi aflaţi tocmai la marginea judeţului. Adică, să “plimbăm” apa de colo-colo... Iar în ceea ce privește unele pretenţii nejustificate, sunt fermieri care cum apare puţin căldura vor imediat apă, iar dacă încep ploile refuză rapid apa de irigat. Sau cer astăzi cantităţi enorme de apă, iar după numai 2-3 zile solicită sistarea pompării pe motiv că nu au început sau nu au terminat lucrările la bazinele de retenţie. Astfel de atitudini contradictorii costă ANIF-ul cheltuieli foarte mari şi inutile”. Tot șeful Sistemului Brăila-Nord ne-a vorbit și despre investițiile aflate în prezent în derulare pentru reabilitarea și modernizarea unor canale de irigații, respectiv stații de pompare, investiții afectate atât de vremea capricioasă cât și de scumpirea exagerată a materialelor de construcții. ”Avem investiţii în derulare şi nu putem turna beton la impermebilizarea canalelor pe 40 de kilometri când afară sunt temperaturi prea scăzute. Mai intervin la investiţiile noi alte probleme, îndeosebi pentru constructor, deoarece preţul de cost al materialelor a crescut alarmant faţă de acum câţiva ani, când s-au încheiat contractele, ajungându-se la imposibilitatea efecturării plăţilor, sistarea lucrărilor şi neachitarea salariilor”, ne-a declarat Marius Mihai.
În altă ordine de idei, ANIF se ”luptă” și cu nesimțirea celor care aruncă deșeuri în canalele de irigații, așa cum se întâmplă, de exemplu, la marginea Brăilei, pe CA2, din Vidin până la calea ferată. Acolo se acționează alternativ cu două-trei echipe pentru scoaterea gunoaielor, molozului și resturilor de vegetație aruncate de cetățeni. ”Necazuri mari avem şi la Muchea, cu ce aduce vântul dinspre Depozitul Tracon, sau în zonele unde canalele s-au obturat cu resturi vegetale băgate în saci sau aduse cu diverse mijloace de transport şi aruncate în canale. Nu lipsesc nici crengile şi corzile de viţă uscate, dejecţiile animaliere etc”, ne-a mai spus inginerul Marius Mihai, care și-ar dori o mai mare implicare a autorităților locale, a Poliției și Gărzii de Mediu pentru rezolvarea acestor probleme.
