Maşinile care se conduc singure nu pun doar probleme tehnologice şi de reglementare, ci şi întrebări etice, susţine un studiu american, relatează agerpres.ro.
Dacă un astfel de vehicul autonom s-ar afla în situaţia în care ar trebui să aleagă între a lovi un om sau o maşină, ce ar alege? Sau dacă una dintre aceste variante ar fi inevitabilă, ar lovi mai degrabă un alt autoturism plin de pasageri sau s-ar izbi de un perete, riscând să îi accidenteze pe ocupanţii săi?
Algoritmi morali
Aceste întrebări sunt abordate de studiul „Vehiculele autonome au nevoie de etică experimentală", dezbătut în revista americană MIT Technology Review. „Unele situaţii vor obliga vehiculele autonome să aleagă cel mai mic rău", arată studiul. „Spre exemplu, să dea peste un pieton pe drum sau peste un trecător pe trotuar. Sau să aleagă dacă să lovească un grup de pietoni sau să sacrifice propriul pasager izbindu-se de un zid. Este o provocare formidabilă să defineşti algoritmii care vor ghida vehiculele autonome în astfel de dileme morale. În particular, aceşti algoritmi morali vor trebui să ţină seama de trei obiective posibil incompatibile: comportamentul maşinilor să fie consecvent, să nu provoace indignarea publică şi nu descurajeze cumpărătorii".
Studiul nu încearcă să dicteze răspunsul „corect" sau „greşit" la vreuna dintre aceste întrebări, însă atrage atenţia că felul în care vor răspunde companiile producătoare va avea impact asupra adoptării de automobile autonome.
Cât de repede acţionăm
Pentru a-şi fundamenta opiniile, cercetătorii Jean-Francois Bonnefon, Azim Shariff şi Iyad Rahwan de la Şcoala de Economie din Toulouse au realizat trei cercetări care arată că oamenii sunt „relativ de acord" cu ideea că vehiculele autonome ar trebui să fie „programate pentru a minimiza numărul morţilor în cazul unei vătămări inevitabile."
Anterior, MIT Technology Review a relatat că un profesor de la Universitatea Stanford a condus un atelier la începutul acestui an, care a reunit mai mulţi filosofi şi ingineri, pentru a discuta acest subiect. „Cea mai mare problemă etică este cât de repede acţionăm", a declarat pentru revista menţionată Bryant Walker-Smith, asistent universitar la Universitatea din Carolina de Sud, care studiază consecinţele juridice şi sociale ale maşinilor autonome. Potrivit acestuia, în condiţiile în care anual 1,2 milioane de persoane mor în accidente de maşină, a avansa prea lent în privinţa tehnologiei care face posibile maşinile autonome este în sine o problemă etică.