• controversata ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală care a scos sute de mii de români în stradă a atras atenţia şi societăţii civile din Brăila • cei mai mulţi lideri de opinie şi şefi ai ONG-urilor brăilene au condamnat OUG 13 şi consideră întreptăţite protestele oamenilor • printre aceştia se numără Asociaţia “Pro Democraţia”, Consiliul Local al Tinerilor, Consiliul Local Civic sau Asociaţia “Arin” • desigur, există şi excepţii precum Dan Păun de la Asociaţia “Green” care susţine că Guvernul trebuie lăsat să îşi facă treaba
Protestele în România, dar şi în Brăila continuă chiar şi după abrogarea controversatei ordonanţe de urgenţă a Guvernului Sorin Grindeanu prin care s-a încercat modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Chiar şi după ce a fost abrogată “Ordonanţa Dragnea”, oamenii continuă să fie nemulţumiţi, deoarece se încearcă reluarea proiectului în Parlament, dar într-o formă aproape similară celei care a stârnit protestele. Dacă până acum am încercat să luăm legătura cu exponenţi ai comunităţii brăilene din zona sindicatelor, a patronatelor şi chiar a baroului de avocaţi, de această dată, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au stat de vorbă cu mai mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor şi asociaţiilor care s-au arătat ceva mai active pe plan local.
Întrebaţi dacă protestele românilor sunt îndreptăţite chiar şi în contextul abrogării OUG 13, cei mai mulţi dintre reprezentanţii societăţii civile au susţinut că acest tip de atitudine civică nu poate fi considerată decât benefică. Desigur, au existat şi voci care s-au arătat împotriva continuării protestelor, la fel cum o parte dintre formatorii de opinie din oraşul nostru au preferat să nu comenteze subiectul.
Asociaţia Pro Democraţia trage semnale de alarmă privind deteriorarea climatului democratic în România
Mariana Bâtcă, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia (APD) Brăila, a afirmat că protestele cetăţenilor din ultima perioadă dau un semnal clar de maturizare a societăţii româneşti. Potrivit acesteia, APD a constatat cu îngrijorare deteriorarea rapidă şi gravă a climatului democratic din România precum şi atacul concentrat al unor forţe politice asupra fundamentelor statului de drept şi a drepturilor omului.
“Campania sistematică dusă prin mijloace demne de războiul psihologic împotriva sistemului politic democratic, bazat pe apărarea şi promovarea drepturilor omului, prin care s-a încercat, şi în mare măsură s-a şi reuşit, compromiterea organizaţiilor democratice şi a celor ce dau dovadă de angajament civic a culminat cu adoptarea, prin ordonanţă de urgenţă, a unor modificări controversate ale Codului penal, precum şi ale celui de procedură penală, care par a exonera de responsabilitate penală pe unii lideri politici şi clientela lor electorală şi economică. În locul unor consultări deschise şi structurate, Ministerul Justiţiei şi Guvernul, susţinute de partidele majorităţii parlamentare, au preferat să sfideze bunele practici de guvernare şi să împingă România în plină criză politică şi morală”, a declarat Mariana Bâtcă.
Sursa citată a ţinut să precizeze că APD a cerut celor responsabili oprirea atacului împotriva instituţiilor, organizaţiilor şi principiilor statului de drept şi ale drepturilor omului şi retragerea imediată a OUG 13. Totodată, a înaintat o adresă şi către Avocatul Poporului prin care i-a cerut să atace la Curtea Constituţională actele normative în cauză.
“Asociaţia Pro Democraţia consideră ca absolut necesară găsirea unei noi soluţii de guvernare legitime, care să împiedice deriva iliberală a sistemului politic românesc. În acest sens, partidelor politice le revine responsabilitatea morală şi politică de a găsi o cale de rezolvare rapidă a crizei politice declanşate ca urmare a presiunile unor lideri de partid asupra guvernului pentru a modifica legislaţia anticorupţie. Totodată, partidele trebuie să restabilească calea europeană şi democratică de dezvoltare a Românei. (...) Mobilizarea cetăţenilor şi participarea la manifestaţii, dacă privim din perspectiva unui stat democratic, dovedeşte că ne-am maturizat ca popor, că nu mai acceptăm uşor derapajele morale şi am conştientizat că fiecare dintre noi este responsabil de drumul pe care va merge România”, a mai adăugat Bâtcă, făcând precizarea că preşedintele ţării ar trebui să demareze cât mai curând consultări cu partidele parlamentare şi societatea civilă pentru soluţii.
Gîrbăcea: «Legea graţierii nu reprezintă decât praf în ochi»
Dumitru Gîrbăcea, preşedintele Consiliului Local al Tinerilor (CLT) a comentat destul de dur propunerea PSD-iştilor privind Legea graţierii, subliniind că aceasta nu rezolvă problema suprapopulării închisorilor din România. Precizăm că Gîrbăcea a ajuns la închisoare după ce a fost condamnat la 5 ani pentru înşelăciune iar în noiembrie 2015 a obţinut avizul pozitiv al Comisiei de Liberare Condiţionată, executând în prealabil două treimi din pedeapsă.
“Legea graţierii în forma propusă în prezent nu reprezintă decât praf în ochi pentru a masca adevăratul scop… acela de a oferi o pârghie pentru a se diminua pedepsele doar pentru anumite fapte, inclusiv fapte de corupţie. La un calcul minimal se vor elibera din penitenciare maxim 2.000 de deţinuţi ceea ce face ca ipoteza că se vor descongestiona penitenciarele să fie falsă. Graţierea poate reprezenta totuşi un instrument util pentru societate dacă se va ţine cont de mai mulţi factori socio-economici, dar şi de factorii emoţionali. Societatea românească nu este pregătită nici instituţional şi nici civic să accepte o lege a graţierii. Instituţional nu avem acele pârghii să reintegrăm în societate foştii deţinuţi, iar civic societatea nu e pregătită să accepte ca persoane care au greşit să fie eliberate pur şi simplu (...) ONG-ul CLT a depus deja la Ministerul Justiţiei un proiect de executare alternativă a pedepsei care poate duce la eliberarea a peste 6.000 de deţinuţi”, a declarat Gîrbăcea.
Cristian Niculae (CLC): «Protestele oamenilor trebuie luate în seamă»
Cristian Niculae, membru al Consiliului Local Civic (CLC) a precizat că punctul său de vedere nu îi reprezintă pe toţi cei care s-au alăturat iniţiativei, deoarece nu se pune problema unei organizaţii, ci mai mult a unui curent. Chiar şi aşa, brăileanul a dat de înţeles că apreciază orice iniţiativă civică menită să împiedice derapajul politic, precum “Ordonanţa Dragnea”.
“CLC nu există ca o organizaţie. S-a dorit un curent, o iniţiativă, să îi spunem aşa, care să facă în aşa fel încât să nu se mai întâmple astfel de acţiuni, cum a fost şi această ordonanţă de urgenţă nr. 13. Nu toţi din cadrul CLC avem aceleaşi opinii politice, dar acest grup de oameni îşi doreşte să pună accent şi să dezvolte iniţiativa civică. După părerea noastră iniţiativa civică este unul dintre cele mai importante lucruri care ar trebui dezvoltate, astfel încât politicul să poată fi îndrumat. Adică, să nu mai derapeze partidele politice. Nu am studii juridice şi nu pot să categorisesc această ordonanţă de urgenţă, doar prin prisma faptului că, după opinia mea, s-a încercat a fi adoptată pe furiş. După mintea mea, ăsta nu este un lucru care poate fi contestat. Este evident, s-a încercat o dată să fie adoptată suplimentar pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, dar preşedintele Iohannis a putut - şi sunt încântat de faptul că a luat iniţiativă -, să împiedice lucrul ăsta atunci. După cum ştim cu toţii, pe 31 ianuarie, noaptea, s-a «rezolvat» şi problema asta. Ca cetăţean nu mi se pare normal. Susţin în continuare nevoia de a ne construi o iniţiativă, o atitudine civică, iar aceasta să se manifeste între alegeri. Pentru că a-i penaliza doar în timpul alegerilor pe cei care ne conduc se pare că nu e de ajuns. Per total, protestele oamenilor mi se par îndreptăţite. Dar mi se pare că şi Guvernul trebuie să le ia în seamă”, a declarat Niculae.
De asemenea, acesta a vorbit şi despre faptul că Guvernul ar trebui să ia în calcul că procentul mare obţinut la alegerile din 11 decembrie 2016, la care face de multe ori referire, este relativ deoarece numărul celor care nu au ieşit la vot este mult mai mare decât al celor care au ales PSD.
“Eu am făcut o statistică şi la nivel local, la Brăila. Primarul a fost votat doar de aproximativ 15,60% din totalul alegătorilor. E reprezentativ, e ok, e primar ales. Bravo lui! Dar faptul că sunt aproape 85% dintre cetăţeni care au votat «împotrivă» sau n-au fost la vot, trebuie să îi dea de gândit şi să aibă o atitudine ceva mai încurajatoare pentru iniţiativele civice. Eu, personal, am fost la dumnealui şi... «Să mă ierte Dumnezeu dacă greşesc!», dar nu mi s-a părut încurajator în direcţia asta domnul primar. Asta e valabil şi la nivel naţional. Guvernul ar trebui să ia în calcul că reprezentativitatea lui este relativă. Acel procent de 54% nu e ceva care să îl încurajeze. Evident, PSD-ul trebuie să îşi asume un Guvern de profesionişti şi nu unul de marionete. Recunosc, nu sunt unul dintre cei mai corecţi oameni din societatea noastră, dar măcar încerc să mă corectez!”, a conchis sursa citată.
Codruţa Nedelcu, preşedintele Asociaţiei “Arin”, printre protestatari
Codruţa Nedelcu, preşedintele Asociaţiei ARIN şi unul dintre brăilenii care au ieşit la proteste, este de părere că actualul Guvern ar trebui să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală, nu să dea ordonanţe pentru amnistie şi graţiere.
“Am participat şi eu la o parte din proteste. Nu pot să vobesc în numele celorlalţi membri din ARIN, deşi cam ştiu ce gândesc. Însă, în ce mă priveşte, crimele de mediu care nu au fost pedepsite, faptul că nu s-a remediat poluarea, nu s-au remediat distrugerile, nu s-a refăcut biodiversitatea acolo unde s-a afectat şi aşa mai departe, toate aceste lucruri mă afectează. Bineînţeles că mă afectează şi aceste ordonanţe, ca iubitoare a naturii. Oamenii încă mai ies în stradă pentru că nu au încredere că acest Guvern nu o să încerce să strecoare pe sub masă acele ordonanţe sau aceleaşi prevederi sub alte forme. Presupun, nu ştiu, că ies în stradă pentru că pur şi simplu nu le place Guvernul. În ceea ce mă priveşte pe mine eu n-aş vrea să pice acest Guvern. Vreau să rămână şi să ducă până la capăt promisiunile electorale”, a declarat Codruţa Nedelcu.
Preşedintele ONG-ului consideră că principalul vinovat de criza politică declanşată după aproparea ordonanţei “ruşinii” este chiar Guvernul. “Momentan suntem într-un impas şi bineînţeles că de vină sunt cei din Guvern pentru că puteau să se apuce să facă treabă, nu să vină imediat să dea ordonanţele acelea. Nu era asta mare urgenţă a naţiei, să bage ordonanţele astea şi încă aşa, pe şestache şi rapid, la miezul nopţii. Puteau să încerce să le pună în dezbatere, să le bage peste 3-4 luni. Voi continua să ies la proteste dar tot nu am să strig «Jos Guvernul!». Vreau să rămână şi să văd dacă e în stare să îşi facă treaba frumos şi cinstit”, a mai adăugat aceasta.
Costel Pătrăşcan, susţine protestatarii 100%
Caricaturistul Costel Pătrăşcan spune că protestele oamenilor sunt justificate şi că neîncrederea este principalul motiv pentru care oamenii continuă să îşi exprime nemulţumirea în stradă.
“Cei 27 de ani de democraţie au însemnat pentru electoratul român o mare dezamăgire faţă de clasa politică. Eu consider că protestele se justifică pentru că este pentru prima dată când politicienii dau socoteală, nu la 4 ani, ci imediat după ordonanţa respectivă care a scandalizat întreaga societate românească. Oamenii nu trebuie să aştepte 4 ani pentru a sancţiona clasa politică. Am băgat de seamă că se discută despre două grupuri: cei care susţin demersul protestatarilor şi cei care contestă. Eu cred că e o deturnare de sens, că nu este vorba neaparat de două grupuri cu păreri diferite, deşi lucrul acesta există fără discuţie. Cred că marea problemă este clasa politică nereformată. Cred că s-a mutat discuţia de pe clasa politică, care este vinovată de marile probleme din societatea românească, pe oamenii care protestează. Dacă am avea o clasă politică corectă, morală, reformată, nu am avea conflictul ăsta între cele două grupuri sau generaţii, să le spunem aşa. Trebuie să găsim punctele care ne leagă, ne unesc şi cred că, cu înţelepciune, se pot face lucrurile acestea dacă într-adevăr se doreşte”, a declarat Pătrăşcan.
Dan Păun, şeful Asociaţiei “Green”, de partea Guvernului PSD - ALDE
Dan Păun, preşedintele Asociţiei Green Brăila şi consilier municipal ALDE, spune că respectă opiniile celor care au ieşit în stradă, însă nu este de acord cu protestatarii care cer demisia Guvernului, în condiţiile în care acesta a fost ales prin vot legitim.
“Din punctul meu de vedere, pot să vă spun ca asociaţie, nu politic, eu nu politizez, soluţia o văd foarte simplu. Acum o lună jumătate s-a dat un vot. Democraţia are loc la vot pentru că de asta se votează din 4 în 4 ani şi se aleg organele de conducere ale ţării. Este absolut incalificabilă tentativa de a transfera decizia politică în stradă. Nu putem să facem asta. Ajungem la război civil, la măcel? Indiferent de opinia fiecăruia, - şi eu respect opinia celor care au fost în piaţă -, cu unele dintre punctele lor de vedere rezonez, dar nu poţi cere din stradă demisia Guvernului pentru că a fost ales acum o lună şi ceva. În modul ăsta noi nu putem să fim o societate liniştită. Nu vedeţi că tot se întâmplă parcă împotriva României”.
Păun consideră că Guvernul nu a făcut un lucru greşit atunci când a dat ordonanţa de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, iar problemele au apărut dintr-o comunicare deficitară pe marginea acestui subiect.
Acesta susţine că Executivul trebuie lăsat să îşi continue mandatul, iar protestele nu sunt o soluţie pentru ieşirea din criza politică.
“Avem un Parlament legitim ales în decembrie, care a numit şi a votat un Guvern. Guvernul răspunde în faţa Parlamentului, Parlamentul în faţa poporului. În momentul în care Guvernul greşeşte e trimis în faţa Parlamentului şi este schimbat politic. Normal. În momentul în care Parlamentul greşeşte şi susţine un Guvern care continuă să facă greşeli va răspunde în faţa poporului. Asta este regula democraţiei. Dar democraţia, ştiţi bine, înseamnă voinţa celor mulţi, însă cu condiţia să ţină cont de opinia celor puţini. Şi eu sunt un om care respectă democraţia. Chiar dacă nu îmi convin anumite lucruri, nu poţi să mergi să «dai cu parul». Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte ca în anii '90 când a venit Mineriada, România a fost aruncată cu 20 de ani în urmă. Nu este asta calea. Nu mi se pare normal. Iar din câte văd eu au fost acolo nişte forţe care au instigat, am văzut reprezentanţi ai sistemului bancar în piaţă, ai multinaţionalelor, deci lucruri astea mă duc cu gândul către altceva. Dar să lăsăm organele de anchetă să îşi facă treaba şi discutăm după aceea”, a conchis Păun.
Tabăra «No Comment»
După cum aminteam, au existat voci ceva mai tăcute în legătură cu OUG 13, protestele şi tensiunile care au cuprins România în ultimele săptămâni. Printre aceştia se numără şi Constantin Teodorescu din partea “Asociaţiei Brăila 2021”. Acesta nu a dorit să comenteze subiectul, afirmând că nu este foarte bine pus la punct cu demersurile Guvernului Sorin Grindeanu şi nici cu manifestaţiile de stradă. Teodorescu a precizat că a fost preocupat în ultima vreme de câteva proiecte personale, astfel că nu a urmărit foarte atent scena politică brăileană şi nici pe cea la nivel naţional.
De asemenea, pentru că la protestele din ultima săptămână au participat elevi şi studenţi, am încercat să obţinem un punct de vedere şi de la reprezentanţii Consiliului Judeţean al Elevilor (CJE) Brăila. Aceştia însă, ne-au spus că nu doresc să se implice politic şi că preferă să rămână într-o zonă neutră.
