• declară Marian Ilie, candidat pentru Senat pe lista Partidului România Mare • în ce constă această “revoluţie” explică chiar candidatul PRM
Multe din speranţele românilor s-au văzut spulberate definitiv după aproape 27 de ani de la evenimentele din decembrie ’89. Pâna şi drepturile şi libertăţile pentru care mulţi şi-au dat sau riscat vieţile şi-au pierdut semnificaţiile iniţiale. Libertatea cuvântului, de exemplu pare total lipsită de conţinut, câta vreme cuvântul rostit de omul de rând se risipeşte parcă în pustiu, în timp ce dreptul de a călători în străinătate a ajuns pentru câteva milioane de români o corvoadă – nevoiţi fiind să meargă în Occident nu ca să se plimbe, ci ca să câştige o pâine.
Treptat, după o tranziţie lungă, parcă interminabilă, vechiul stil de viaţă s-a schimbat radical. Locul pieţei concurenţiale, unde ar fi trebuit să-şi poată valorifica roadele muncii lor şi micii producători români deveniţi capitalişti, a fost luat de o piaţă acaparată de marile firme transnaţionale, care produc în România ieftin, exportă produsele la preţuri infime către offshore-urile lor din paradisuri fiscale şi le readuc în ţară la preţuri mult mai mari, obţinând profituri imense, nesupuse impozitării. Este tipul de economie oligarhică, în care puterea economică şi, implicit, cea politică se află în mâinile unui procent infim din populaţia ţării, în virtutea căruia România a ajuns “o colonie la periferia Europei”, cum foarte bine argumentat o definea analistul economic Ilie Şerbănescu în chiar titlul unei cărţi ieşite nu demult de sub tipar. Este din ce în ce mai evidentă tendinţa de acaparare de către corporaţiile transnaţionale a capitalului productiv încă deţinut de stat sau cetăţenii români.
În amintita lucrare dl. Ilie şerbănescu afirma că nu există o altă cale de ieşire din acest marasm decat o “revoluţie de eliberare naţională”, care să schimbe din temelii sistemul ce a făcut posibilă crearea unei prăpastii atât de adânci între bogaţii şi săracii României.
Cine suntem şi ce am făcut în Grupul pentru România
Conştienţi de necesitatea unei schimbări din temelii, câţiva români de notorietate au constituit la începutul acestui an Grupul pentru România, tocmai în ideea de a identifica o cale paşnică de ieşire din marasm, Grupul oprindu-se asupra Constituţiei Cetăţenilor – proiect de ţară datorat unei iniţiative legislative vizând revizuirea actualei Constituţii.
Constituţia Cetăţenilor a fost elaborată în 2012 de mişcarea civică omonimă, cu contribuţia directă sau indirectă a sute de cetăţeni şi a urmat calea legală pană la faza strîngerii de semnături. Insuficienţa resurselor materiale şi repetatele episoade electorale implicând ele însele strângerea de semnături au făcut ca proiectul respectiv să fie reluat în mai multe rânduri.
În perioadele de precampanie pentru alegerile locale şi parlamentare din acest an, Grupul pentru România a încercat pe toate căile coagularea în jurul acestui proiect a tuturor partidelor care nu au participat la guvernarea ţării, în cei 27 de ani de jaf, într-o alianţă naţional-patriotică aptă să acceadă în Parlament şi să constituie o contrapondere serioasă la tendinţele ce au jalonat evoluţia de până acum a României. Din păcate, nu s-a putut ajunge decât la un protocol formal între Partidul Poporului şi Partidul România Mare, potrivit căruia candidaţii din cele două formaţiuni şi din partea GpR să participle la alegerile parlamentare pe listele PRM, cu proiectul de ţară recomandat de Grupul pentru România.
În această postură mă prezint eu, acum, alegătorilor din judeţul Brăila, judeţ în care m-am născut şi m-am format ca om, până la absolvirea Liceului Nicolae Bălcescu, judeţ în care locuiesc rudele mele de sânge şi deţin pământul moştenit de la părinţi.
Proiectul cu care vin în întâmpinarea aspiraţiilor brăilenilor este articulat pe două componente de bază, respectiv cea a modelului de ţară şi cea a modelului de economie prin care credem noi că putem înfăptui paşnic acea revoluţie de eliberare naţională la care se referea dl. Ilie Şerbănescu – de altfel, membru al GpR, alături de alte personalităţi de notorietate precum Dinu C. Giurescu, Florin Colceag, Constantin Cojocaru, Florin Zamfirescu, Ilie Bădescu, Constantin Ciutacu, Corvin Lupu şi altii. Nu întâmplător privim realitatea din aceste două perspective; se ştie că puterea poilitică este dată de puterea economică.
Detalii AICI: GRUPUL PENTRU ROMANIA
