Sute de cetăţeni străini trăiesc legal în Brăila, iar cei mai mulţi dintre ei provin din Republica Moldova şi Turcia, adică din state ce nu fac parte din Uniunea Europeană. Mai bine de jumătate dintre aceştia s-au căsătorit cu brăileni sau brăilence ori au venit să studieze, în timp ce doar câţiva s-au stabilit aici pentru un loc de muncă. Interesul de a primi drept de rezidenţă este cu atât mai mare cu cât acesta le conferă posibilitatea, în anumite situaţii, de a circula liberi prin UE.
În evidenţele Biroului Imigrări Brăila se află 469 de cetăţeni străini din ţări non-EU şi doar 66 dintre aceştia au primit rezidenţă permanentă, ce reprezintă, de fapt, un prim pas spre obţinerea cetăţeniei române. Ceilalţi au rezidenţă temporară pentru a desfăşura activităţi umanitare/religioase, ca să se angajeze, pentru activităţi comerciale sau în scop de studii. Cei mai mulţi însă, adică 266, au obţinut rezidenţă pentru reîntregirea familiei, după ce s-au căsătorit cu cetăţeni români. În majoritatea cazurilor este vorba de moldovence, însă sunt chiar şi cetăţeni din India. Întrucât aceste situaţii ridică suspiciuni, înainte de a le da drept de rezidenţă se verifică dacă cei doi sunt căsătoriţi real. "Soţii sunt intervievaţi separat şi apoi se analizează răspunsurile date. Se fac inclusiv verificări în teren, la rude sau vecini. În acest fel am descoperit şi căsătorii de convenienţă, însă cei în cauză n-au recunoscut faptul că au făcut asta pentru că au primit bani. Una dintre persoane a motivat că cetăţeanul străin urma să vină în Brăila pentru a face o afacere, urmând să-i ofere astfel un loc de muncă", a precizat cms. şef Adrian Constantin, şeful Biroului Imigrări Brăila.
Sursa citată a adăugat că, anul trecut, în urma activităţilor desfăşurate pe linia combaterii migraţiei ilegale şi a muncii la negru au fost depistaţi 18 străini cu şedere ilegală. Aceştia au intrat în România cu vize scurte, însă au "uitat" să mai plece. Doi dintre ei au beneficiat de prelungirea dreptului de şedere întrucât îndeplineau condiţiile legale, însă ceilalţi au primit decizii de returnare, fiind obligaţi să părăsească de bunăvoie teritoriul României, în termenul acordat. De asemenea, în 2009 a fost aplicată şi o interdicţie de intrare în România pe o perioadă de 6 luni, iar zilele trecute încă una, pe o perioadă de 5 ani. Este vorba despre un cetăţean turc, în vârstă de 30 de ani, care fusese condamnat pentru trafic de droguri. După eliberarea condiţionată, acesta a fost expulzat.
Bucătar chinez şi fotbalişti nigerieni
Din punct de vedere al cetăţeniei celor cu drept de rezidenţă în Brăila, din afara UE, majoritatea sunt din Republica Moldova (181) şi Turcia (152). Pe lângă ei, însă, sunt şi columbieni, pakistanezi, sirieni sau nigerieni, cum este şi cazul fotbaliştilor de la CF Brăila. Stranierii echipei sunt Emmanuel Nnaemeka Ndigwe şi Emekwue Henry Okey, care au venit de la FCM Târgovişte. Primul a fost legitimat la gruparea brăileană vara trecută, cu puţin timp înainte de începerea sezonului competiţional 2009 - 2010 şi are deja în palmares 7 goluri înscrise, cel de-al doilea fiind legitimat în această iarnă. În plus, în evidenţele Biroului pentru Imigrări Brăila figurează şi 214 cetăţeni străini din UE, cei mai mulţi fiind italieni, bulgari şi polonezi.
Pe linia admisiei în România au fost înregistrate şi avizate 24 de invitaţii, făcute de persoane fizice/juridice pentru străini din state cu potenţial migrator. "Dintre acestea, 14 invitaţii au fost făcute în scop de vizită şi restul în scop de afaceri, cetăţenii provenind din India, Nigeria şi alte state. Au fost eliberate 20 autorizaţii de muncă pentru străini din state terţe, la solicitarea unor angajatori cu sediul în judeţul Brăila, în baza cărora străinii au obţinut vize de lungă şedere", a adăugat cms. şef Adrian Constantin. În ceea ce priveşte angajaţii străini, cei mai mulţi sunt turci ce lucrează ca tehnicieni la firme de confecţii şi apoi moldoveni, în agricultură, însă există şi un chinez, care este bucătar la un restaurant.
Elevii moldoveni participă intens la olimpiadele şcolare
În şcolile brăilene sunt 50 de elevi din Republica Moldova, 48 la liceu, unul la gimnaziu şi unul în învăţământul primar. Liceele care au elevi moldoveni sunt: "Perpessicius" - 20, "Ion Ghica" - 11, "Angelescu" Ianca - 7, câte trei la Liceul de Artă şi "Edmond Nicolau", şi câte doi la "Cerna" şi "Gh. K. Constantinescu". Cei din învăţământul primar şi gimnazial învaţă la Şcoala de Arte şi Meserii Berteşti.
Majoritatea directorilor sunt mulţumiţi de elevii veniţi de peste Prut. Profesorul Constantin Gherghinoiu, directorul Liceului Pedagogic "Perpessicius" spune că sunt copii grozavi, care învaţă foarte bine, merg la olimpiade şi vin şi cu premii de acolo. "Ne mândrim cu aceşti copii. Unii participă la olimpiada de limba rusă modernă, la faza naţională şi de acolo vin mereu cu premii. Ei sunt avantajaţi şi de faptul că vorbesc în casă limba rusă, dar alţii sunt foarte buni şi la alte materii", a spus directorul Constantin Gherghinoiu. La olimpiada de limba rusă modernă s-au calificat la naţională cinci elevi de la "Perpessicius": Elena Tasci, Cristina Bumbaru, Ana Moraru, Silvia Volintir şi Eugen Şişianu. Alţi elevi s-au remarcat la matematică, Marcel Sărăţeanu are nota maximă la acest obiect, la fel ca şi Liviu Hâţu, iar Cezar Şerbescu este vicecampion judeţean la tenis de masă. Directorul Colegiului Economic "Ion Ghica" este la rândul său încântat de elevii din Republica Moldova, care nu creează probleme. "În anii trecuţi au fost câteva fetiţe care au plecat înapoi pentru că le-a fost foarte dor de părinţi, însă anul acesta toţi s-au integrat foarte bine. Sunt copii buni, muncitori, pe care de multe ori îi dăm exemplu celolalţi. Am avut şi elevi care nu ştiau o boabă româneşte, dar i-am învăţat noi şi au reuşit să se descurce", a povestit prof. Andrei Puia, directorul Colegiului Economic.
La Liceul de Artă sunt mai puţini, dar toţi merg la olimpiade, învaţă foarte bine. Tatiana Caisân, din clasa a XII-a, participă chiar în aceste zile la faza naţională a olimpiadei de muzică de la Bistriţa, iar Irina Chiosa, din clasa a IX-a, participă la faza naţională a olimpiadei de limba rusă modernă.
Huseyn Tekinalp, cel mai vechi străin cu afaceri în Brăila
Dacă în urmă cu 3-4 ani în Brăila erau peste o sută de societăţi cu capital străin, rând pe rând acestea s-au desfiinţat, astfel că numărul lor este acum mult mai mic. Printre afacerişti se numără turci şi italieni, care au fabrici de confecţii, dar şi coreeni, cum sunt cei care administrează fostul şantier naval. Cel mai vechi om de afaceri străin este Huseyn Tekinalp, care este de peste 15 ani în Brăila, având acum rezidenţă permanentă. De-a lungul anilor Tekinalp a avut mai multe firme, cea mai cunoscută fiind "Turk Rom San", cu profil confecţii textile. Ulterior a fost finanţator al echipei "Dacia Unirea", iar în prezent este patronul restaurantului "Bosfor".
