Prima investitie româneasca într-un centru integrat de medicina paliativa, realizata de un medic din Braila, sta blocata de un an de zile din cauza incoerentei legislative si a indeciziei unor functionari. Asezamântul, dotat ultramodern, menit sa ajute pacientii cu boli cronice grave din punct de vedere fizic, psihologic, emotional si spiritual, nu poate functiona din cauza piedicilor puse de autoritati. Initiatorul acestui proiect, dr. Dan Dunarentiu, spune ca a ajuns în pragul falimentului si crede ca acest lucru se datoreaza faptului ca a refuzat sa dea spaga factorilor decizionali pentru a beneficia de un contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.
Înfiintat la Braila, în urma cu un an, primul centru integrat de medicina paliativa din tara, realizat în totalitate cu capital românesc, nu si-a deschis nici acum portile pentru pacienti. Dupa un an de investitii si imobilizari patrimoniale de peste 1,8 milioane euro, concretizate într-un spital privat modern, cu 15 saloane si 34 de paturi, un ambulatoriu de specialitate si un serviciu mobil de asistenta paliativa la domiciliu, toate eforturile facute de medicul pediatru Dan Dunarentiu, prin firma sa "Venetia Club" SRL, sunt zadarnicite de autoritati. Dupa ce investitorul s-a luptat luni de zile sa obtina toate avizele necesare de la Ministerul Sanatatii, autorizatia de functionare de la Directia de Sanatate Publica Braila si toate celelalte documente necesare încheierii contractului cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Braila, acest lucru nu s-a întâmplat nici pâna în prezent, iar firma "Venetia Club" a ajuns în pragul falimentului. O solutie pentru a nu se ajunge în acest punct ar fi fost semnarea contractului cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, însa totul s-a lovit de refuzul presedintelui Consiliului Judetean Braila, de a reduce numarul de paturi din spitalele aflate în administrarea judeteana.
Toate demersurile facute de Dan Dunarentiu au început în luna mai 2011, când a hotarât sa înfiinteze un serviciu integrat de medicina paliativa, decizie motivata de pregatirea sa medicala, dar si de faptul ca în judetul Braila si în cinci judete limitrofe acest serviciu nu exista. Pentru acest lucru a trebuit ca societatea "Venetia Club" SRL, care avea în patrimoniu doua cladiri ce functionau ca hotel si restaurant, sa-si modifice obiectul de activitate, renuntând la cele de servicii si comerciale, care produceau beneficiu la acea data. "Legea interzice orice alta activitate comerciala. Astfel, de la aceasta transformare nu ne-a fost permis niciun alt tip de activitate pe singura firma pe care o avem, nemaiavând niciun venit din luna mai 2011", a precizat Dan Dunarentiu. Pentru a oferi servicii medicale la standarde maxime, în cele doua cladiri, în aparatura si utilaje medicale a fost investita suma de 350.000 euro, din care 215.000 euro credite bancare, adaugându-se la valoarea cladirilor de peste 1,5 milioane euro. Pe 4 iulie 2011, investitorul brailean a depus la Ministerul Sanatatii adresa nr. 11, cerând avizul pentru organizarea de catre societate a unei unitati sanitare cu 34 de paturi pentru îngrijiri paliative. La aceasta cerere, MS a raspuns printr-o hotarâre din 20 decembrie 2011, la 6 luni distanta, timp în care s-au realizat toate investitiile. "Pentru a depune cererea pentru avizul de structura a unitatii cu paturi a trebuit sa astept referatul de evaluare pentru autorizatia sanitara a Directiei de Sanatate Publica Braila. Acesta a fost dat în data de 23 februarie 2012. Astfel, am mai pierdut doua luni", a relatat Dan Dunarentiu. A urmat cererea catre MS pentru avizul de structura, depusa pe 29 februarie, la care raspunsul a sosit pe 15 martie. "Ulterior avizului de structura, pe 29 martie, am primit autorizatia sanitara de functionare, deci s-a mai pierdut o luna. În continuare, am depus la DSP în data de 30 martie cererea de pentru clasificarea spitalului de monospecialitate, iar raspunsul l-am primit prin ordin al MS nr. 418 din 24 aprilie, adica înca o luna pierduta", spune Dan Dunarentiu. Având toate aprobarile legale de la MS, investitorul a depus la CJAS Braila în data de 3 aprilie cererea de decontare a serviciilor medicale pentru unitatea cu paturi. "CJAS Braila mi-a cerut sa platesc evaluarea unitatii cu paturi catre comisia de evaluare a spitalelor, suma de 2.500 ron, în vederea contractarii serviciilor medicale care vor fi prestate de firma mea. Evaluarea din 28 aprilie certifica un succes: 58 criterii din total 58. Astfel a mai trecut o luna", aminteste Dan Dunarentiu.
Piedici puse investitiei de 350.000 euro
Ce a urmat este greu de crezut, însa este o realitate care se întâmpla la Braila. Dupa un an de zile în care un investitor local s-a chinuit sa puna pe picioare primul spital privat din Braila, care sa ofere servicii medicale la standardele cele mai înalte, cu costuri mai mici decât în sistemul de stat, creând totodata 40 de locuri de munca pentru medici si asistente, toate demersurile s-au blocat. În data de 2 mai, CJAS a trimis un raspuns halucinant, în care recunoaste, pe de o parte, ca unitatea îndeplineste "toate conditiile pentru a putea încheia contract cu CJAS", dar sustine ca acest lucru nu se poate, invocând Ordinul MS nr. 1.577/2011, privind aprobarea pe judete a numarului total de paturi pe anul 2012. Asta, deoarece respectivul ordin din noiembrie nu a cuprins si numarul de paturi solicitat înca din luna iulie 2011 de catre Dan Dunarentiu. Acesta considera ca functionarii ministerului trebuia sa ia în calcul si cererea sa, careia nu i s-a raspuns în termenul legal. În opinia lui, ordinul respectiv este "neconstitutional", deoarece îngradeste orice dezvoltare medicala pe o perioada de trei ani, 2011-2013, astfel ca cine este în contract cu CAS la data emiterii lui, ramâne în contract, nemaiputându-se face alte sectii cu paturi si, totodata, îngradeste dreptul la sanatate a unei clase defavorizate de bolnavi.
În final, CJAS Braila a pasat responsabilitatea în curtea MS si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. "Totodata, va aducem la cunostinta ca, CAS Braila nu are nicio posibilitate de a modifica, în sensul diminuarii sau cresterii numarului de paturi alocate pe judet. Aceasta competenta apartine în totalitate Ministerului Sanatatii si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate", se arata în adresa CJAS.
Gheorghe Bunea Stancu, ultimul cuvânt
De partea cealalta, Dan Dunarentiu sustine ca problema ar fi putut fi rezolvata la nivelul CJAS Braila, însa ultimul cuvânt l-a avut seful Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu, care nici nu a vrut sa auda de o initiativa privata în domeniul sanitar. "A venit evaluarea, a spus ca sunt extraordinar si apoi îmi raspunde ca, desi aveam maxim de puncte, nu se poate încheia contractul, din cauza ordinului ministrului. De asemenea, mi s-a spus ca ar mai fi o solutie, pe care a sugerat-o si ministerul si CNAS, ca sa ia din paturile care sunt prost gestionate, de la alte spitale. În momentul în care vine cineva sa te degreveze de 34 de paturi, de ce sa vrea managerii sa le tina, decât pentru spaga? Problemele noastre sunt tot legate de managementul medical si al casei, care avea dreptul constitutional sa reduca paturile folosite ineficient si sa le dea într-un alt loc. Prin statut, CJAS trebuie sa urmareasca bunastarea pacientului, nu a doctorilor, asistentelor sau a serviciului administrativ. Cei de la CJAS au încercat sa vorbeasca cu managerii de la spitale si acestia au zis ca nu dau paturi, pentru ca nu le da voie Stancu sau ca nu le da voie Simionescu, desi nu este treaba lor sa dea paturi. Reprezentantii CJAS au spus sa ma duc eu sa discut, ca ei au vorbit cu Stancu si Simionescu, care au raspuns ca nu vor sa dea paturi, de parca ar fi ale lor, nu ale populatiei din Braila. Eu m-am dus la Simionescu si mi-a spus ca nu poate, dar vorbeste cu Stancu. Mi-a dat raspuns ca Stancu nu vrea sa discute si nici nu vrea sa ma vada, deci acesta este interesul lui fata de populatie", a concluzionat Dan Dunarentiu. Primarul municipiului, Aurel Simionescu, a apreciat initiativa înfiintarii spitalului privat, însa a precizat ca rezolvarea problemei este de competenta administratiei judetului, precum si a celei de la nivel national. "Problema nu tine de administratia municipiului. Reducerea numarului de paturi la spitale tine de nivel national, de Ministerul Sanatatii si de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de nivel judetean. Înfiintarea centrului medical mi se pare o initiativa buna, exista destule cazuri în care oamenii au nevoie de astfel de îngrijiri, dar trebuiau reglate toate aspectele din momentul în care te-ai apucat de ele", ne-a declarat Aurel Simionescu.
CJAS ar putea economisi lunar peste 1miliard de lei vechi
Unitatea ar putea asigura servicii complexe de îngrijiri paliative în regim de internare, în ambulator, în centrul de zi si la domiciliul pacientilor cu boli cronice grave. Pe lânga cazare, masa, supraveghere permanenta, tratament si asistenta medicala se mai ofera consiliere psihologica si spirituala bolnavilor si familiilor acestora. Spitalul de paliatie dispune de 15 saloane, fiecare cu baie proprie, instalatie cu priza pentru oxigen pentru fiecare pat, sistem de urmarire activa a fiecarui pacient, paturi specializate si reglabile, mese reglabile, aer conditionat, televizor, frigider, sistem de dezinfectie a aerului propriu cu lampi cu ultraviolete. Spitalul este dotat cu ascensor în care poate intra targa, lift pentru alimente, masini automate pentru spalat si dezinfectat plosti, curte cu plante si umbrar unde pacientii pot iesi la aer. Scopul îngrijirii paliative este alinarea, asigurarea unei cât mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si pentru familiile acestora. Paliatia nu are rolul de a înlocui tratamentul de baza al bolilor cronice grave, ci în mod suplimentar, peste acest tratament de baza, care se prelungeste în sectia de paliatie, se trateaza sindroamele si simptomele asociate si dobândite din cauza bolii cronice. În paliatie se urmareste tratarea pacientului ca un întreg, acordându-se o mare importanta tratamentului holistic, care integreaza tratamentul medical cu sustinerea psihologica a pacientului. În România, sistemul sanitar nu ofera bolnavilor aflati în faze terminale îngrijire paliativa, iar bolnavii si familiile acestora sunt complet expusi în fata bolii.
Culmea, pretul platit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru activitatea de paliatie este cu 100 lei pe zi si pe pat, mai mic fata de pretul platit în medie spitalelor din judetul Braila. Astfel, prin contract cu Centrul Integrat de Medicina Paliativa, CJAS Braila ar putea sa economiseasca lunar peste 100.000 lei, asadar un miliard lei vechi, dupa estimarile lui Dan Dunarentiu, iar bolnavii ar putea beneficia de îngrijiri medicale cu personal specializat, într-un spital modern, ale carui conditii sunt net superioare celor oferite în sistemul public actual. "Casa îi da lunar Spitalului Judetean câte 77 milioane lei, iar mie pâna la sfârsitul anului îmi trebuie 1,4 milioane lei", a declarat Dan Dunarentiu.
Totusi, spitalul de paliatie de la Braila nu a obtinut contract pentru anul în curs cu CJAS. În aceste conditii, pacientii care au nevoie de servicii paliative vor trebui sa plateasca o taxa pentru cazare, îngrijire medicala de specialitate, masa si consumabile. Aceasta a fost calculata la 85 lei pe zi, iar tratamentul medicamentos va trebui adus de acasa. Investitorul nu mai poate suporta financiar acest proiect, desi scopul sau a fost acela de a-i ajuta pe bolnavii defavorizati, batrâni cu boli cronice traumatizante, lipsiti de posibilitati materiale, pentru a înfrunta decent boli grele si de cele mai multe ori incurabile. "Eu de capul meu am facut acest proiect si am ajuns în faliment, din cauza acestor sisteme. Am fost de 4 ori la toti ministrii, ma plimba de la Casa la ministri si, pâna la urma, se fac cu totii ca uita. Din primul moment de când am început sa facem spitalul, legile statului român, functionarii, sistemele statului român mi-au pus toate piedicile posibile. Încerci sa faci ceva pentru comunitate, pe banii tai, dar cât de scump te costa sa faci un bine si câta umilinta? Îmi exprim speranta ca statul român nu doreste falimentarea firmei mele care a investit în perioada de criza si creeaza peste 7 locuri de medici si 30 de locuri de asistente medicale, precum si 12 salariati de alte specialitati", a afirmat Dan Dunarentiu.
Investitorul brailean spera ca va putea macar anul viitor sa încheie contract cu CJAS, desi si-a pierdut încrederea în autoritati. "Ce sa fac, sa stau cu banii în mâna în fata MS, sa ma rog de cineva sa ma treaca si pe mine cu paturile alea? Sau aici, la Casa? Cred ca toata lumea vrea spaga. Pe ideea mea de a face un lucru nou în tara, o investitie suta la suta româneasca, pentru ca la Brasov l-au facut englezii, la Oradea l-au facut americanii, ce sa fac, sa dau spaga statului român sa ajut populatia din România?", se întreaba Dan Dunarentiu.
"Noua Republica" considera gresita abordarea autoritatilor, care "blocheaza initiative private oneste"
Cazul a intrat si în atentia societatii civile, reprezentantul "Noii Republici", Florin Dragan, considerând ca orice initiativa privata trebuie sa gaseasca un partener în autoritati, iar atunci când este vorba despre redistribuirea banilor publici, autoritatile trebuie sa încurajeze initiativele private si nu sa le discrimineze. "Noua Republica considera ca se impune o flexibilizare a relatiei contractuale între CNAS si furnizorii de servicii medicale, astfel încât acestia sa poata intra pe piata serviciilor medicale în orice perioada a anului, mai ales ca investitiile în acest domeniu sunt costisitoare, iar perioadele de avizare si acreditare nu sunt bine delimitate în timp. Beneficiarii serviciilor medicale sunt pacientii si asiguratii, nu birocratii si functionarii sistemului medical", a declarat Florin Dragan. În opinia sa, Centrul medical de îngrijiri paliative e o oportunitate pe care Consiliul Judetean Braila trebuie sa o ia în calcul, e sansa de a-si diminua cheltuielile pentru servicii medicale, permitând intrarea pe piata medicala a unui operator privat, cu capital 100% brailean. "Noua Republica considera gresita abordarea autoritatilor, care speriate ca se închid robinetele satisfacerii clientelei, blocheaza initiative private oneste, initiative care ar antrena alte initiative si ar duce la o dezvoltare a pietei serviciilor medicale ca în statele civilizate", a mai declarat Florin Dragan.