• un amendament la Codul Fiscal aprobat săptămâna trecută în Senatul României propune ca grila de impozitare pentru clădirile deținute de persoanele fizice să fie majorată cu 50% • chiar și așa, impozitele locale pe teren și imobile se calculează prin aplicarea unei cote stabilite de consiliile locale, cuprinsă între 0,08 – 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirilor, marjă care a rămas neschimbată • proiectul va merge la Camera Deputaților pentru votul final • întrebat dacă în Municipiul Brăila vor crește impozitele, primarul Marian Dragomir a precizat că dacă va exista vreo impunere legislativă în acest sens, va încerca să meargă pe cea mai mică variantă de majorare posibilă • și liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa a afirmat că nu este un adept al creșterilor impozitelor și a promis că va discuta despre asta cu primarii liberali, în biroul politic • surse administrative ne-au explicat că totul pornește de la o asumare a Guvernului prin PNRR de a revizui legislația în legătură cu fiscalitatea, ținta fiind creșterea veniturilor la bugetele locale • totuși propunerea nu este văzută deloc bine de către mulți primari și s-ar putea să capete modificări în Cameră
Se pregătește majorarea impozitelor pentru clădirile de locuit. Mai precis, săptămâna trecută, Senatul României a adoptat un amendament la OG 16/2022 pentru modificarea Codului Fiscal, care vizează majorarea cu 50% a grilei de impozitare pentru clădirile deținute de persoanele fizice, după cum a anunțat presa centrală. Legea pentru modificarea Codului Fiscal a fost votată miercuri, cu 67 de voturi ”pentru”, 37 de voturi ”împotrivă”, și o abținere. Senatorii USR și AUR au votat ”împotriva” proiectului de lege. Important de precizat este totuși că propunerea în forma adoptată de Senat va merge la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz, astfel că ar mai putea căpăta modificări.
Cert este că senatorii au menținut textul din Codul Fiscal în privința cotelor de impozitare, care sunt cuprinse între 0,08% și 0,2%, însă au modificat valoarea impozabilă a imobilelor, care se va calcula în funcție de materialele din care sunt construite acestea. Cu alte cuvinte, pentru clădirile rezidențiale și cele anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea acestei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii, cotă care este stabilită prin hotărâre a consiliilor locale.
Primarul Municipiului Brăila, Marian Dragomir (PSD) nu a dorit să facă prea multe comentarii până la apariția formei finale a codului fiscal, însă a dorit să sublinieze că nu este adeptul majorării impozitelor în această perioadă grea, astfel că va face tot posibilul să meargă pe cea mai mică variantă de majorare, în măsura în care consiliul local va putea stabili acest lucru.
Cum s-a ajuns la această situație
Surse administrative ne-au precizat că totul pornește de la componenta 8 a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru care Guvernul România și-a luat obligația de a revizui legislația în legătură cu fiscalitatea, ținta fiind la final creșterea veniturilor la bugetele locale. Context în care Executivul a venit cu Ordonanța nr. 16, încercând să rezolve cumva impunerea venită de la UE. Totuși, propunerea nu a fost bine primită de autoritățile locale. În primul rând, pentru că se vorbea despre stabilirea valorii de impozitare a clădirilor în baza grilelor notariale, care diferă de la o localitate la alta în România. De asemenea, s-a mai ridicat problema necesității actualizării softului prin care se calculează taxele și impozitele locale la nivel local, pentru a putea fi pusă în practică varianta cu grilele notariale. Situație care a generat foarte multe discuții.
Pentru că Ordonanța 16 trebuia să se transforme în lege, în Senat s-ar fi găsit o variantă prin care să se proroge termenul de aplicare pentru 1 ianuarie 2026. Timp suficient pentru a fi pus la punct softul, dar și pentru a se stabili noile valori de impozitare, la pachet cu rezolvarea problemei creșterii prețurilor, impunere jalon prin PNRR. În acest context, s-a ajuns la concluzia că trebuie să rămână în picioare modul actual de calcul. Mai exact, înmulțirea suprafeței unei construcții cu o anumită cifră ce diferă în funcție de condițiile în care se află locuința (casă, bloc, beton, cărămidă, dacă are faianță, lemn, unde este situată, dacă are toate utilitățile etc.).
”În momentul de față în Codul Fiscal acest lucru se întâmplă în felul următor: Cât e suprafața? 100 m. Are tot ce îi trebuie? Da. Se înmulțește cu 1.000 lei mp. Rezultă valoarea construcției. Această valoare se înmulțește cu un procent între 0,08 și 0,2 și rezultă impozitul pe care îl ia autoritatea locală. Valoarea aceasta dintre 0,08 și 0,2 ține de autoritatea locală. Cât stabilește autoritatea locală să fie. La Senat discuția a fost despre o creștere cu 50% a acestei sume. Adică în loc să se înmulțească cu 1.000 lei, metrul pătrat care era suma pentru cele mai bune condiții (adică apă, canalizare, centrală termică, electricitate, gaz etc.), să se înmulțească cu 1.500 lei metrul pătrat. Deci dacă eu am o construcție de 100 mp înmulțeam cu 1.000 lei și valoarea construcției era de 100.000 lei. Această valoarea se înmulțea cu cât stabilea Consiliul Local - să zicem cu 1% - și rezulta valoarea de impozitare, adică 100 lei. În momentul acesta, Senatul a decis că acea cifră cu care se înmulțește suprafața este 1.500 lei/metrul pătrat pentru o locuință în cea mai bună stare. Practic, dacă a fost 200, acum este 300 lei. Dacă a fost 300 lei, acum este 450 lei. Au cam adăugat 100 lei cu acest 50%. Și au zis care este valoarea minimă. Deci nu au mai lăsat la latitudinea autorităților locale valoarea minimă. În schimb, autoritățile pot pune în plus oricât, dar nu mai jos de valoarea minimă stabilită pentru rezidențiale, și nu mai puțin de 0,5% pentru cele nerezidențiale”, ne-au explicat surse din cadrul administrației.
Potrivit acelorași surse, totul pornește de la dorința liderilor Uniunii Europene de a forța mâna autorităților din România, țară cu foarte mulți proprietari de locuințe, să găsească o variantă pentru a majora impozitele. Totuși, o soluție trebuie găsită. Și asta rapid, având în vedere asumarea Guvernului prin PNRR, dar și necesitatea ca până la 1 ianuarie 2023 să fie stabilite formulele de calcul și noile impozite.
”Problema este că s-a tot indexat cu inflația. Iar aceasta a fost una sub control până anul acesta. A fost 2, 3, 5. Nu ne-am dus foarte departe. Nu se știe cum va fi la sfârșitul anului, dar deja suntem în 14, 15. În acest context, dacă se aplică o creștere, hai să nu spunem cu 50%, dar cu 25%... la care mai aplic și o creștere legată de inflație, adică cu un 15%. Practic, tot acolo ajungem. Aici este discuția. În acele 50% creșteri mai încape și inflația sau nu?!”, ne-au mai transmis sursele, cu precizarea că totuși nu vom discuta despre creșteri spectaculoase la impozite, deși poate părea astfel la o primă vedere.
Surse politice, de această dată, ne-au atras atenția că varianta aprobată în Senat nu este pe placul multor primari din țară, care nu își doresc să fie nevoiți să majoreze impozitele populației. Negocierile în Coaliția de Guvernare continuă pe acest subiect, după cum subliniază și presa Centrală. Rămâne de văzut care va fi forma finală a codului fiscal în privința impozitelor pe locuințe. Potrivit surselor noastre, în prezent există mai multe posibile amendamente luate în calcul pentru dezbaterile din Cameră.
Totuși, tot pe surse am aflat că foarte mulți primari sunt nemulțumiți, pentru că aceia care nu vor crește impozitele vor fi considerați ”buni” în timp ce alții care vor decide să majoreze pentru a face investiții, vor fi considerați ”răi”, situație care nu le convine în prag de alegeri.
Primarul Marian Dragomir nu se grăbește să majoreze impozitele
Contactat în legătură cu acest subiect și întrebat în ce măsură susține majorarea impozitelor pentru clădirile rezidențiale, primarul Marian Dragomir (PSD) a afirmat că nu dorește să mărească taxele și impozitele locale într-o perioadă dificilă pentru populație. Acesta a punctat că dacă în urma dezbaterilor din Parlament se va ajunge la o formă finală a ordonanței care va impune o majorare a impozitului, dar cu posibilitatea consiliilor de a alege nivelul, va încerca să aplice o creștere cât mai puțin semnificativă.
”În această perioadă dificilă financiar pentru populație nu cred că este cazul creșterii taxelor și impozitelor locale. În cei 6 ani de când sunt primar, doar am actualizat cu rata inflației taxele și impozitele, conform obligației prevăzute în Codul Fiscal. Dacă va exista o lege care va obliga primăriile să crească impozitele, vom analiza forma finală care va fi votată de Camera Deputaților pentru a aplica cea mai mică creștere posibilă”, a declarat Dragomir.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au încercat să obțină un punct de vedere legat de acest subiect și de la șeful PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, pentru a afla ce vor face primarii social-democrați din județul nostru în legătură cu majorarea impozitelor. Din nefericire, acesta nu a putut fi contactat până în acest moment.
Alexandru Popa susține că nu este «pentru» majorarea impozitelor
Am reușit totuși să îl întrebăm acest lucru pe liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care s-a arătat destul de puțin încântat de ideea majorării impozitelor pentru populație. Acesta a recunoscut totuși că i se pare o măsură bună ca primarii să aibă posibilitatea să își regleze nivelul impozitelor locale în funcție de nevoi și de posibilitățile localităților pe care le păstoresc. Totuși, a declarat că va aborda acest subiect în cadrul Biroului Politic Județean al PNL Brăila și le va transmite primarilor că nu este un adept al creșterilor taxelor și impozitelor.
”Mi se pare normal ca fiecare primar să se gospodărească așa cum știe mai bine și după nivelul economic pe care îl are fiecare localitate. Adică este normal ca fiecare primar să impună taxele așa cum crede de cuviință și în așa fel încât să se plieze pe potențialul financiar al fiecărei localități. Dar cu siguranță vom avea discuții cu fiecare primar în parte. Dacă mă întrebați pe mine și îmi cereți o părere personală înainte de a mă consulta cu colegii mei de partid, eu nu sunt pentru creșterea taxelor și impozitelor locale, pentru că așa cum știm cu toții este o perioadă foarte grea pentru toți cetățenii din România. Nu aș vrea să le punem o piatră de moară în spate. Dar vom vedea. Oricum, acesta va fi punctul meu de vedere în cadrul Biroului Politic Județean. Deocamdată propunerea este la stadiu de proiect. Să vedem forma finală. Sunt convins că va mai suferi modificări. Probabil chiar mai multe pe parcursul Comisiilor de specialitate din Camera Deputaților”, a declarat Popa.
Cu cât ar crește impozitele pe noua variantă
Potrivit Hotnews.ro o analiză realizată de experți pe această problemă a reliefat că dacă se va modifica nivelul cotelor de impozitare, în sensul diminuării, atunci e posibil ca impozitul să nu crească în același ritm ca valoarea impozabilă. De asemenea, potrivit acelorași surse, valoarea impozabilă se va referi la clădire și terenul aferent și nu distinct la clădiri și teren cum se realiza până în prezent. Hotnews a venit și cu câteva exemple de posibile noi impozite pentru locuințe din București și Cluj. Astfel, pentru un apartament situat în București, zona A, etaj 3, an construcție 1950, suprafața desfășurată 99,71 mp, valoarea impozabilă la 31 decembrie 2021 era de 204.878 lei și impozitul anual de 204 lei. Noua valoare impozabilă ar rezulta cca. 307.317 lei care (dacă se menține cota de impozitare de 0,1%), ar însemna o valoare a impozitului în anul viitor de 307 lei. Totodată, pentru o casa situată în Cluj Napoca cu suprafața desfășurată de 295 mp și teren în suprafață de 800 mp, zona C, valoarea impozabilă la 31 decembrie 2021 este de 479.000 lei și impozitul anual de 958 lei. Noua valoare impozabilă ar rezulta cca. 718.500 lei care (dacă se va menține cota de impozitare de 0.2%), ar ajunge la o valoare a impozitului în anul viitor de 1.437 lei.
