Primarul care este nesimţit

Oamenii au înotat ore întregi prin zăpadă, îngheţând la propriu, ca să-l salveze în cele din urmă pe bătrân, iar la final, în loc de mulţumiri, primarul Soceanu le-a sugerat că e cazul să facă mai repede cale întoarsă, căci el nu are unde să îi culce, să îi omenească, adică. Afară era deja întuneric, pompierii simţeau foamea în stomac şi oboseala în oase, aşa că le prindea bine o masă caldă, un ceai cald sau un vin fiert, după care să meargă la somn. Primarul Soceanu a justificat însă că nu are unde să îi culce pe pompieri, că nu poate să îi lase pe scaunele din primărie, şi cu asta a închis cazul. Şi dacă era vorba despre nişte duşmani antipatici, tot ţi s-ar fi rupt inima să nu le dai oamenilor o masă acolo, mai ales că au muncit de le-au sărit capacele. Nu şi primarul din Roşiori, Neculai Săceanu.

Ce mă miră pe mine este că s-a dus dracului şi ospitalitatea oamenilor de la ţară. Hai, noi, ăştia de la oraş, suntem mai reci, mai indiferenţi, abia dacă sărim să ne ajutăm rudele de sânge, darămite pe nişte străini, fie că ei sunt pompieri sau nu. Dar în mediul rural, cel puţin aşa ştiam eu, oamenii erau mai săritori. Comunitatea fiind mai restrânsă, lumea se ajută reciproc, se salută de fiecare dată, ţin aproape unul de celălalt, ca să zic aşa. Iată că tradiţia s-a schimbat. Ştiu, nu e cazul să generalizăm, să spunem că aşa stau lucrurile în toate comunele din judeţul Brăila, dar dacă pe tine, ca primar (care se presupune că ai un pic de carte acolo), nu te îndeamnă inima să găseşti o soluţie pentru nişte oameni care te-au ajutat, care au venit de la kilometri întregi ca să îţi sară în ajutor, ce pretenţii să mai ai de la un simplu cetăţean, un amărât de la ţară, care trăieşte din ajutorul social ori din alocaţia copiilor?

Data viitoare, când o mai avea nevoie de ajutor nen-tu primar Soceanu, pompierii de la ISU Brăila ar face bine să îi transmită următorul mesaj: "Tataie, dacă vrei să venim, trimite un taxi după noi, da' ai grijă să fie dotat cu aer condiţionat".