• reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% a stârnit un val de nemulţumiri în rândul primarilor din ţară, în special la nivelul celor de municipii, dar nu numai •edilii au înţeles că-i aşteaptă vremuri grele de maximă milogeală pe lângă Guvern • altminteri, trebuie să crească taxele sau să taie investiţiile, adică să nu-şi onoreze promisiunile electorale •primarii celor trei oraşe din judeţul Brăila, dar şi cei din comune speră la măsuri în compensare de la Centru, adică “pomana” de la Guvern• potrivit mai multor analize economice, pentru Municipiul Brăila această măsură recent aprobată, ar însemna o pierdere de 10%, adică aproximativ 32 milioane lei • primarul Marian Dragomir nu s-a arătat îngrijorat, precizând că are de gând să compenseze pierderile cu aducerea de noi investitori la Brăila în 2018 • un scenariu mult mai sumbru vine din partea liderului PNL, Alexandru Dănăilă, care susţine că pierderile pentru municipiu ar putea fi de până la 10 milioane euro, potrivit calculelor sale
“Zbârnâie” tastele calculatoarelor şi se rod unghiile în prostie la nivelul compartimentelor de contabilitate din primăriile brăilene, după ce Guvernul Mihai Tudose a aprobat deja celebra “Revoluţie Fiscală”. Stresul primarilor, mai mult sau mai puţin declarat, vine de la reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Deci, cu alte cuvinte, bani mai puţini la buget, în special pe segmentul dezvoltare. Dacă la nivel naţional mai mulţi primari (unii chiar ai PSD) au vociferat şi chiar au luat atitudine în mod public, plângându-se că nu vor mai avea bani de investiţii, la Brăila, şefii oraşelor şi comunelor, deşi în mare parte nemulţumiţi, nu sunt dispuşi să comenteze prea mult subiectul, însă toţi confirmă faptul că bugetele vor avea de suferit în 2018. Potrivit unei analize realizate recent, la nivel naţional, care a apărut în presa centrală, Municipiul Brăila figurează cu o pierdere de 10%, fiind un caz oarecum fericit prin comparaţie cu municipii precum Constanţa, Sibiu ori Timişoara, unde pierderea este de 13 - 16%. Procentul pentru Brăila se “traduce” în suma de 32 milioane lei în minus la buget, iar unele previziuni venite din partea opoziţiei brăilene sunt şi mai sumbre.
Primarul Marian Dragomir recunoaşte că vor exista pierderi, însă susţine că nu se vor simţi efectiv, deoarece va încerca să aducă noi investitori, astfel încât veniturile din taxe şi impozite locale să rămână la nivelul de acum. În realitate, toţi primarii din Brăila se bazează pe promisiunile Guvernului care-şi va arăta generozitatea la anul, dacă vor fi “cuminţi”.
Fără bani de la patroni, Brăila pe minus
Murmurul primarilor nemulţumiţi de previzionatul impact negativ asupra bugetelor locale s-a auzit şi la nivel naţional, unde chiar au fost şefi de municipii, precum liberalul Gheorghe Falcă de la Arad sau chiar PSD-istul Mihai Chirica din Iaşi, care şi-au prezentat calculele şi estimările bugetare privind pierderile pe care le vor înregistra fără doar şi poate în 2018.
Mai mult, atât cei doi, precum şi alţi primari s-au alăturat demersului sindicatelor de a sesiza Avocatul poporului privind atacarea actului normativ aprobat de Guvernul PSD. Şi dacă unii primari aşteaptă măsuri în compensare de la Centru (precum foarte mulţi dintre cei brăileni), alţii încearcă să vină cu o serie de contramăsuri. De exemplu, Primăria Suceava a lansat în dezbatere publică posibilitatea majorării taxelor şi impozitelor locale cu 20 de procente, pentru a compensa o parte din pierderile cauzate de modificarea Codului Fiscal.
La Brăila, primarul Marian Dragomir se arată încrezător în varianta compensării prin atragerea de investitori noi astfel încât să se menţină, măcar la acelaşi nivel, veniturile la bugetul municipiului.
Potrivit unor analize economice apărute în spaţiul public privind pierderile estimate, din cauza reducerii cotei impozitului pe venit, pe care le vor avea primăriile de municipii, chiar din 2018, fără doar şi poate, cele mai afectate de măsurile fiscale aprobate de Guvernul PSD sunt primăriile de municipii, ale oraşelor mari şi comunele pe raza cărora există multe societăţi comerciale.
În astfel de analize, Brăila apare undeva spre coada clasamentului cu un impact financiar “moderat spre minim”, undeva la 10% din total venituri. Studiul este bazat pe cifrele anului 2016, ca fiind cel mai recent exerciţiu bugetar încheiat, autorii calculând că reducerea de la 16% la 10% înseamnă un impact bugetar negativ de 37,5% (la 100 lei venit X 16% impozit, rezultă 16 lei încasare la buget, pe când o cotă de 10% înseamnă doar 10 lei încasare la buget, diferenţa de 6 lei reprezentând un impact negativ de 37,5%). Realizatorii au calculat astfel, prin raportare la datele execuţiei bugetare din 2016, că cea mai afectată va fi primăria generală a capitalei unde reducerea veniturilor ar fi de 1,25 miliarde lei, adică minus 34%, dacă vorbim în procente. Media pe întreaga capitală, însemnând primăria municipiului Bucureşti şi primăriile celor 6 sectoare, este de 23% cu minus. Următoarele locuri în Top 5 sunt ocupate de Cluj-Napoca cu minus 16%, Sibiu - 15%, Timişoara - 15% şi Alba-Iulia cu minus 14%. Brăila face parte dintr-un lot de 10 oraşe unde impactul negativ calculat este de 10%: Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Piatra Neamţ, Târgu Jiu, Brăila, Reşiţa, Călăraşi, Suceava, Botoşani, Oradea. Baza de calcul pentru municipiul nostru a fost următoarea: venituri totale realizate în 2016 de 312 milioane lei, din care cotele defalcate din impozitul pe venit au fost în cuantum de 85 milioane lei. Scăderea veniturilor pe noua schemă de impozitare a veniturilor este de 32 milioane lei, adică o reducere de circa 10 procente. La polul opus cu cel mai mic impact previzionat ar fi Vaslui şi Drobeta Turnu Severin cu minus 9%, respectiv minus 8%.
Dacă discutăm la nivel de regiune de dezvoltare din care facem parte, Constanţa ar fi cea mai afectată, cu un impact negativ de 13% (o scădere a veniturilor cu 97 milioane lei), în timp ce Buzău (minus 34 milioane lei), Galaţi (minus 58 milioane lei), Tulcea (minus 20 milioane lei) şi Focşani (minus 21 milioane lei) se încadrează într-un lot de 11 municipii ce vor înregistra un impact negativ, în medie, de 11%.
Dragomir: «Vom compensa. Aducem investitori»
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” şi întrebat dacă a realizat estimări bugetare pentru anii următori, ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern privind Codul Fiscal, primarul Marian Dragomir nu s-a arătat prea îngrijorat. Deşi a dat de înţeles că municipalitatea va înregistra câteva pierderi ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%, edilul-şef a ţinut să sublinieze că are în plan câteva măsuri în compensare, astfel încât lucrurile să se echilibreze şi să nu existe mari discrepanţe faţă de 2017. Mai mult, acesta a dorit să puncteze că şi de la nivel Central s-ar putea regla câteva chestiuni, astfel încât situaţia să nu fie deloc problematică.
“Având în vedere faptul că la Brăila vor deschide anul viitor fabrica cei de la Armonia, nu consider că va fi afectat bugetul. Şi pe lângă aceia mai avem încă ceva în lucru (n.r. - probabil alţi investitori). Deci repet, eu consider că bugetul nostru nu va fi afectat, cu atât mai mult cu cât cota din impozitul pe venit va creşte de la 41% la 43,5%”, a comentat scurt, Dragomir, făcând referire la promisiunile primite de la Centru în urma discuţiilor la nivelul Asociaţiei Municipiilor.
Dănăilă: «Brăila poate pierde chiar până la 10 milioane euro»
Un scenariu mult mai sumbru în legătură cu banii de investiţii ai municipalităţii a indicat preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, care a ţinut să precizeze că potrivit calculelor sale, pornind de la informaţiile pe care le-a avut la dispoziţie, Municipiul ar putea pierde chiar şi 10 milioane euro ca urmare a schimbărilor la Codul Fiscal adoptate de PSD-işti.
“Vă spun că asta înseamnă că se pot pierde până la 10 milioane euro din bugetul Municipiului! Deci aceşti bani se vor tăia de la investiţii, ca să fie clar. Pentru că salariile au fost majorate, de la cheltuielile de funcţionare nu se poate tăia pentru că sunt standard. Rămâne bugetul de investiţii, care oricum pe anul ăsta a fost făcut pe genunchi. Mă refer la faptul că Primăria nu a avut investiţii majore. Anul viitor va fi într-o situaţie mult mai delicată. Şi în judeţ, toate primăriile vor fi afectate de această modificare a cotei de impozitare, dar procentul diferă în funcţie de numărul de societăţi şi de impozitul pe care îl plătesc societăţile de pe raza lor teritorială. Deci unele vor suferi mai mult, altele mai puţin”, a declarat Dănăilă.
Ca o măsură în compensare, liberalul susţine că are de gând să propună o suplimentare consistentă a banilor alocaţi de CJ Brăila în cofinanţare, pentru proiectele comune cu Unităţile Administrativ Teritoriale. În prezent finanţarea pentru un astfel de proiect este de 50% CJ Brăila şi 50% UAT-ul. Dănăilă a afirmat că o soluţie foarte bună ar fi majorarea aportului Consiliului până la 70%.
“Am discutat, de principiu, acest aspect cu colegii mei şi îl vom propune în cadrul CJ Brăila. Pentru că aici este o chestiune care vizează pe toată lumea, nu contează culoarea politică. Sper ca şi cei de la PSD să fie de acord cu suplimentarea cotelor pe care noi le dăm la cofinanţări. Astfel încât să putem da bani mai mulţi de la CJ pentru proiectele pe care primăriile le au de dezvoltare locală”, a adăugat sursa citată.
Primarii din judeţ îşi fac calculele şi aşteaptă ajutor de la Centru
Întrebat dacă primarii din judeţul nostru s-au plâns cu privire la faptul că vor încasa mai puţini bani în 2018, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a punctat că nici nu s-a pus problema de aşa ceva. Acesta a susţinut că dacă ar fi fost supăraţi sau stresaţi, nu ar fi evitat să îi calce pragul, însă nimeni nu a făcut-o până acum.
“Eu vorbesc cu primarii despre Programul Naţional de Dezvoltare Locală, dumnealor semnează contractele, avem altceva de făcut. Nu am vorbit despre «revoluţia fiscală». Toţi primarii sunt pe contractele lor, şi-au făcut bugetele, pentru că ei răspund de partea asta cu bugetul de venituri şi cheltuieli, şi-au mărit salariile cât au avut în buget. Nu este nimeni îngrijorat. (...) Dar ei răspund pentru acţiunile lor şi sub nicio formă nu se plâng. Ştiau dinainte şi de mărirea de salarii. Nu ştiu cât de mult îi afectează această «revoluţie fiscală», cum spuneţi”, a declarat Chiriac.
Deşi susţin că au încredere în Guvernul PSD, primarii celor trei oraşe din judeţul nostru, recunosc faptul că bugetul le va fi afectat anul viitor. Totodată, aceştia speră la măsuri de compensare, aşa cum de altfel, li s-a promis de la Centru.
“Nu ştim deocamdată. Automat vor fi scăderi, dar nu ştim cât. Până când nu vedem simulările... Impozitul pe venit îl estimează Finanţele Publice atunci când se formează bugetul. Sigur vor fi scăderi, dar nu ştiu cât şi cum. Deocamdată nu ştim nimic. Dacă ne luăm după programul de guvernare tot impozitul pe venit ar trebui să rămână la Primărie la 1 ianuarie, dar eu ştiu. După noul act normativ nu pot să îmi dau seama exact cum va fi. Până nu văd în Monitorul Oficial, nu ştiu ce să zic şi nu vreau să comentez mai mult”, a declarat George Chiriţă, primarul oraşului Ianca.
Mult mai încrezător în măsurile PSD de la Centru s-a arătat Ionel Gheorghe, primarul de la Însurăţei, care a afirmat iritat că nu este normal să se dezbată continuu subiectul “revoluţiei fiscale”, fără să se aştepte măcar ca modificările să producă efecte.
“Asta este. Sunt într-un partid. Am încredere în ei. Cât a fost bine, a fost bine. Acum poate că o să fie puţin mai puţin bine. Vedem. Probabil că aşa cum o să afecteze pe toată lumea o să ne afecteze şi pe noi. Dar eu cred că or să fie mici diferenţe. În condiţiile în care veniturile la noi sunt în mare parte din impozitele pe terenuri şi angajări ceva mai puţin, producţii industriale mai deloc, nu ştiu în ce măsură o să ne afecteze foarte mult. Dar vom vedea”, a afirmat primarul.
Nici Ionel Voinea, primarul de la Făurei nu a făcut încă calculul final privind banii pe care îi va încasa anul viitor, însă s-a arătat totuşi încrezător că bugetul oraşului nu va fi afectat foarte tare.
“Probabil că îi afectează mai mult pe cei care au bugetele mai mari cum sunt municipiile, oraşele şi localităţile mai mari. Dar nu am făcut o analiză. Nici nu sunt economist. Urmează, vă daţi seama, că trebuie să ne facem bugetul. Deocamdată contabila mea este în concediu şi am discutat foarte puţin pe tema asta, deci nu pot da nicio estimare până când nu mă conving. Vă daţi seama că eu sunt cel mai interesat. Şi noi trebuie să ne lămurim. Am o invitaţie la Asociaţia Municipiilor unde o să încerc să mă duc. O să mai discutăm şi acolo. Să vedem ce părere au şi ceilalţi primari”, a afirmat Voinea.
Există optimism chiar şi printre primarii PNL
Poate cel mai optimist primar în legătură cu măsurile adoptate recente de PSD-işti este liberalul Costel Capbun (Berteştii de Jos). Acesta recunoaşte că va pierde cam 20.000 lei (200 milioane lei vechi) dintr-un buget anual de 600.000 lei (6 miliarde lei vechi), însă aşteaptă un câştig substanţial la repartizarea ulterioară a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale.
“Eu sunt PNL-ist şi ar trebui să fiu contra măsurilor adoptate, dar pe mine, fiind o comună la marginea judeţului şi având un număr de salariaţi mai mic, nu consider că mă dezavantajează atât de mult, cum se întâmplă la alte comune. Mă refer la Chiscani, Vădeni, Cazasu, unde sunt mai mulţi angajaţi pe raza comunei. Dar asta, strict datorită poziţiei geografice. Mie mi se pare normal ca întâi să se colecteze banii la bugetul statului şi apoi să fie o distribuire echilibrată a sumelor. (...) La mine impozitul pe venit este undeva la 1 miliard lei vechi pe an, asta ar însemna să pierd 200 milioane lei vechi. Dar pe baza formulei de calcul de la Finanţe pentru redistribuire a banilor prin sume de echilibrare, cu cât ai colectat impozitul pe venit mai mic cu atât primeşti sume mai mari la echilibrare”, a declarat Capbun.
O părere asemănătoare a avut şi PSD-istul Dumitru Panţuru, primarul comunei Movila Miresii. Acesta a precizat că deocamdată, din calculele pe care şi le-a făcut, nu se aşteaptă la mari pierderi, având în vedere banii ce se vor acorda la echilibrare. Mai mult, acesta a punctat că este o ocazie bună ca primarii să se concentreze mai mult pe proiecte şi atragerea de fonduri europene.
“Probabil că vor mai intra primării în colaps, dar la mine, la Movila Miresii chiar nu cred că vor fi probleme. Părerea mea este că o să meargă”, a afirmat acesta.
Nici primarul comunei Chiscani, PSD-istul Costică Cojea nu este foarte îngrijorat. Acesta susţine că are suficiente venituri cât să se descurce chiar şi cu o eventuală astfel de pierdere.
“Ca şi impozit noi nu intrăm în categoria celor nemulţumiţi. Suntem privilegiaţi la Chiscani pentru că avem destul de multe taxe şi impozite. Chiar am făcut o extrapolare. Consider că bugetul va rămâne în mare măsură la fel ca cel al anului trecut. Avem o singură necunoscută referitor la bugetul de funcţionare. Nu ştim deocamdată cât va fi minimul, pentru că în funcţie de asta se calculează salariile funcţionarilor publici”, a declarat Cojea.
Redactorii noştri au încercat să ia legătura şi cu Elena Coadă (PNL), primarul comunei Cazasu, cu Stanca Coman (PSD) primarul comunei Vădeni, având în vedere că ambele localităţi ar putea înregistra pierderi anul viitor, însă din păcate cele două nu au răspuns la telefon.
Măsuri fiscale nepopulare, dar cu «îndulcitori» din tabăra PSD
Deşi a evitat complet nemulţumirile venite din rândul primarilor la nivel naţional privind unele schimbări pe care le aduce “revoluţia fiscală” şi preşedintele interimar al PSD Brăila, Ion Rotaru a comentat, recent, adoptarea ordonanţei privind modificarea Codului Fiscal. Acesta a apreciat că niciodată o astfel de măsură nu poate fi primită bine de către toate categoriile pe care le vizează. Chiar şi aşa, din punctul său de vedere, modificările vor conduce în cele din urmă la micşorarea evaziunii fiscale în rândul firmelor restante la plata contribuţiilor.
“Din păcate, gradul de conformare al agenţilor economici, per ansamblu şi de aici, pe cale de consecinţă şi gradul de colectare al tuturor categoriilor de impozite şi taxe, este în continuare, să spunem, nesatisfăcător. Suntem undeva în zona în care avem unele dintre cele mai mici colectări din Uniunea Europeană şi nişte măsuri trebuiau să fie luate.Sigur că unele deranjează, altele nu sunt binevenite pentru o anumită categorie, dar atâta timp cât s-a redus impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru tot ce înseamnă salarii, atâta timp cât această măsură vizează şi partea de oameni de afaceri, de PFA-uri, Intreprinderi Individuale, de persoane independente, de scutirea impozitului pe arendă, pe chirii, pe toate celelalte pe care le-aţi văzut că sunt cuprinse, consider că este un beneficiu pentru oameni şi pentru mediul de afaceri. De asemenea, din 9 câte erau, se mai plătesc doar 3 contribuţii. Deci este o simplificare. Faptul că se va majora de la 1 ianuarie salariul minim pe economie, afectează până la urmă, şi generează bani mai mulţi pentru 1.200.000 salariaţi. Ceea ce nu este puţin”, a declarat Rotaru, făcând precizarea că toate companiile au suficient timp să se adapteze până la 1 ianuarie.
“Probabil că dacă vor apărea anumite disfuncţionalităţi sau lucruri care nu au fost foarte bine corelate, este o ordonanţă, ea va intra în Parlament şi acolo se vor face corecţiile necesare. Pentru că sunt nişte discuţii legate de persoanele cu handicap, poate de IT-işti. Dar vom vedea în funcţie de cum evoluează punerea în aplicare a acestei ordonanţe”, a conchis senatorul.
Reamintim că, Guvernul a adoptat, în şedinţa din 8 noiembrie, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Ordonanţa modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea plăţii TVA, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro şi instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei.
