• interviu cu Ion STERIAN, Director General TRANSGAZ SA • proiectele Transgaz conduc la consolidarea rolului României în sectorul gazier, ceea ce va însemna şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi creşterea atractivităţii pentru investitori • “România se mândreşte cu o tradiţie pe care nu o mai are nicio altă ţară! Obţinerea primei producţii de petrol din lume, prima rafinărie construită, exportul primei cantităţi de benzină din lume”, reaminteşte brăileanul Ion Sterian
- Care sunt proiectele majore de investiţii, pe care Transgaz le are în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii de transport gaze naturale?
- Transgaz este angrenată în acest moment în dezvoltarea unor proiecte de investiţii strategice, constând în realizarea de gazoducte pentru transportul gazelor naturale, investiţii care vor confirma anvergura regională a companiei şi rolul ei de primă multinaţională românească cu capital majoritar de stat.
Transgaz îşi ia foarte în serios rolul strategic pe care-l are în calitate de operator de sistem pentru transportul gazelor naturale şi, respectând întocmai prevederile legale şi cele ale guvernanţei corporative, a elaborat un plan ambiţios de dezvoltare a reţelei de transport gaze naturale pe următorii 10 ani. În acest plan, aprobat de către ANRE şi de Adunarea Generală a Acţionarilor, avem prevăzute investiţii importante de peste 4 miliarde euro atât pentru interconectările cu statele vecine, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, cât şi pentru dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport gaze naturale pe cuprinsul României pentru a permite comunităţilor locale şi investitorilor acces la reţeaua de gaze.
Mă refer la proiectul BRUA - Faza I - investiţie în valoare de aproximativ 480 milioane de euro - aflată în prezent într-un stadiu foarte avansat de execuţie, BRUA - Faza II - a cărui execuţie depinde de procedura de sezon deschis şi de deciziile de investiţie ale concesionarilor de perimetre off-shore, dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, la interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu conducta de transport internaţional gaze naturale T1 şi reverse flow Isaccea, la dezvoltările SNT în zona de nord-est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova, la dezvoltările SNT care ne permit să preluăm gazele din perimetrele off-shore, la interconectarea cu Serbia, la modernizarea staţiilor Negru Vodă 1 şi Isaccea 1.
Obiectivul comun al acestor proiecte îl reprezintă consolidarea rolului României în sectorul gazier. Această consolidare înseamnă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi creşterea atractivităţii pentru investitori, care vor avea acces la o reţea modernizată de gaze naturale, într-o ţară cu resurse bogate şi cu opţiuni suficiente pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Cu alte cuvinte, România devine nu doar independentă energetic, ci şi cu un sector gazier, motor al dezvoltării durabile.
Cheia succesului este seriozitatea companiei şi a specialiştilor. Echipa de management a proiectelor este formată din oameni serioşi şi cu vastă expertiză profesională în cadrul companiei.
România se mândreşte cu o tradiţie pe care nu o mai are nicio altă ţară! Obţinerea primei producţii de petrol din lume, prima rafinărie construită, exportul primei cantităţi de benzină din lume. România a construit prima conductă de transport gaze naturale din lume. Toate acestea constituie un fundament puternic care, împreună cu investiţiile efectuate şi prin solidaritate crează premisele ca ţara noastră să devină lider regional din punct de vedere energetic.
- În ce stadiu se află Proiectul BRUA?
- Proiectul “Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria” (BRUA) este în grafic de la un capăt la altul, la firul linear se lucrează în ritm susţinut, la fel şi la cea de a treia staţie tehnologică de comprimare gaze naturale de la Bibeşti.
Transgaz a inaugurat la 30 septembrie şi respectiv 31 octombrie 2019, două staţii tehnologice de comprimare a gazelor naturale, STC Jupa şi STC Podişor, obiective investiţionale deosebit de importante în Proiectul BRUA Faza I. În semn de apreciere pentru importanţa pe care compania o are pentru sistemul energetic naţional şi pentru rolul său central în asigurarea securităţii energetice a ţării noastre, în data de 31 octombrie, cu prilejul participării la ceremonia de inaugurare a Staţiei de Comprimare Gaze de la Podişor Preşedintele României, Excelenţa Sa domnul Klaus Iohannis a decorat compania cu Ordinul “Meritul Industrial şi Comercial” în grad de Comandor.
Finalizarea proiectului BRUA - Faza I va conduce la asigurarea posibilităţii fizice de curgere bidirecţională permanentă între interconectările cu Bulgaria şi cu Ungaria, asigurându-se următoarele capacităţi de transport gaze naturale: spre Ungaria - 1,75 miliarde metri cubi pe an şi 1,5 miliarde metri cubi pe an spre Bulgaria.
Important de reţinut este că BRUA nu este o autostradă fără descărcări în România, ci va face parte din Sistemul Naţional de Transport (SNT) al gazelor naturale. În funcţie de strategiile de dezvoltare ale judeţelor, ale regiunilor şi ale economiei româneşti, BRUA va permite asigurarea cu gaze pentru susţinerea politicilor industriale sau investiţiilor din ţara noastră. Avantajul va fi că mediul de afaceri şi comunităţile locale vor avea acces la gazul necesar pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi pentru dezvoltare economică, în condiţii de predictibilitate. BRUA este autostrada dintre Muntenia şi Banat pe care economia României o aştepta.
Proiectul BRUA - Faza II - vizează creşterea fluxului de gaze spre Ungaria la 4,4 miliarde metri cubi pe an, respectiv de 1,5 miliarde metri cubi pe an către Bulgaria. Valoarea estimată este de 68,8 milioane de euro. Spre deosebire de BRUA Faza I care este considerat un proiect de securitate a aprovizionării, BRUA Faza II este considerat un proiect comercial. Acest lucru înseamnă ca Decizia Finală de Implementare a Fazei II se va lua doar dacă proiectul este comercial viabil.
Realizarea proiectului BRUA- Faza II presupune construirea unei conducte între Recaş şi Horia în lungime de aproximativ 50 de kilometri, amplificarea celor trei staţii de comprimare (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa) prin montarea unui agregat suplimentar de comprimare în fiecare staţie şi amplificarea staţiei de măsurare gaze existente la Horia.
- Care sunt sursele de finanţare pentru toate aceste investiţii?
- BRUA Faza I are o valoare totală de 478,6 milioane de euro, dintre care 20% reprezintă surse proprii, iar 80% reprezintă finanţare atrasă pentru proiect (aproximativ 380 milioane de euro). Din aceştia, granturile europene reprezintă peste 180 de milioane de euro. Gazoductul de la Ţărmul Mării Negre către Podişor este în valoare de aproximativ 360 de milioane de euro, dintre care 50% reprezintă surse proprii, iar restul finanţare atrasă, în principal de la Banca Europeană de Investiţii.
Dezvoltările SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport gaze naturale spre Republica Moldova au o valoare de peste 174 milioane de euro, dintre care 35% reprezintă surse proprii, restul finanţare atrasă, dintre care 46 de milioane de euro sunt granturi europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Celelalte proiecte de investiţii despre care v-am vorbit au valori cuprinse între 9 şi 77 de milioane de euro, Transgaz asigurând din fonduri proprii o parte importantă din aceste valori.
Ce îmi doresc să reţină şi investitorii noştri şi toţi cei care urmăresc activitatea noastră în dezvoltarea infrastructurii gaziere este faptul că Transgaz, companie listată la BVB de 12 ani şi cu sistem de guvernanţă corporativă implementat, foloseşte cu maximă eficacitate resursele proprii şi caută să maximeze cât mai mult condiţiile extrem de avantajoase şi de atrăgătoare pentru investiţii pe termen lung, prin parteneriate cu diferite instituţii financiar bancare internaţionale.
Suntem o companie cu o structură financiară sănătoasă, cu toate condiţiile potrivite pentru o dezvoltare amplă, dovadă succesul pe care simbolul TGN îl are pe Bursa de Valori Bucureşti, recent declarată piaţă emergentă.
- Ce ne puteţi spune despre proiectul Ungheni – Chişinau pe care Transgaz îl realizează în Republica Moldova?
-În urma încheierii contractului de privatizare semnat de Eurotransgaz, subsidiara SNTGN Transgaz SA în Republica Moldova - pentru achiziţia Vestmoldtransgaz, Transgaz a devenit prima multinaţională românească în sectorul energetic.
Gazoductul Ungheni-Chişinău permite interconectarea Sistemului de Transport Gaze Naturale din Republica Moldova cu Sistemul de Transport (SNT) Gaze Naturale din România pe direcţia laşi-Ungheni- Chisinău. SNT-ul românesc fiind conectat la reţeaua europeană de transport gaze naturale va permite astfel, integrarea SNT-ului din Republica Moldova la infrastructura europeană de transport gaze naturale, diversificarea surselor de gaze naturale ale Republicii Moldova şi va contribui la creşterea securităţii energetice a acesteia şi a celei regionale.
Proiectul presupune dezvoltarea a 110 kilometri de conductă, a 4 Staţii de măsurare/reglare a presiunii gazelor naturale, a uni nod de măsurare gaze bidirecţional ce va face legătura între conducta proiectată Ungheni - Chişinău şi sistemul de transport gaze din Republica Moldova şi a unui complex administrativ la Ghidighici. În prezent lucrările se află în diferite faze de execuţie, conform graficelor aprobate.
„Romanian Gas Hub”, un proiect ambiţios care a condus deja la creşterea acţiunilor Transgaz
- Transgaz îşi extinde tot mai mult afacerile. Care sunt viitoarele proiecte ale companiei?
- Avem proiecte ambiţioase, pe măsura rolului şi locului pe care-l joacă Transgaz în economia româneacă. Mă refer, pe scurt, la amplificarea coridorului de transport bidirecţional Bulgaria–România–Ungaria–Austria (BRUA-Faza III), interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina, pe direcţia Gherăeşti–Siret, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României, creşterea capacităţii de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcţia Giurgiu-Ruse, sistem de monitorizare, control şi achizitie de date pentru staţiile de protecţie catodică aferente Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale, Eastring–România, dar şi proiectul Hubul Românesc de gaze, pe care Transgaz doreşte să-l dezvolte împreună cu CEGH.
Despre acesta din urmă vă pot spune că permite ţării noastre să devină un furnizor de securitate energetică. În”Romanian Gas Hub”, aşa cum se va numi această societate mixtă pe care intenţionăm să o dezvoltăm, care va deveni operatorul Punctului Virtual de Tranzacţionare din România, Transgaz, va deţine 51% din acţiuni, iar partea austriacă 49%.
Funcţie de ceea ce Statul Român hotărăşte, în această companie vor putea intra ca acţionari şi alte entităţi/ companii româneşti. Hub-ul de gaze în România este un proiect ambiţios care susţine pe deplin consolidarea Uniunii Energetice Europene, plasând ţara noastră pe harta proiectelor inteligente şi inovatoare la nivel naţional, regional, european şi internaţional.
Prin hub-ul românesc de gaze, reuşim să aducem câteva avantaje clare: consumatorii casnici şi industriali din România vor beneficia de surse sigure de gaze naturale şi de preţuri în sistem concurenţial prin conectarea la culoarele regionale de transport; operatorii de transport şi sistem regionali se vor bucura de venituri crescute realizate din tarifele de transport prin creşterea volumelor transportate, şi reuşim să asigurăm accesul producătorilor de gaze din România la pieţele regionale şi europene, ceea ce va stimula investiţiile în infrastructura energetică.
Totodată Transgaz (România) a semnat alături de reprezentanţii operatorilor sistemelor de transport gaze naturale din Grecia (DESFA), Bulgaria (Bulgartransgaz), Ungaria (FGSZ) şi cei ai ICGB, compania care dezvoltă interconectarea dintre Grecia şi Bulgaria, Memorandumul pentru Coridorul Vertical, proiect promovat de Comisia Europeană şi care va lega sistemele de transport gaze naturale din România, Ungaria, Austria, Bulgaria şi Grecia.
Memorandumul pentru Coridorul Vertical asigură premisele necesare dezvoltării unei strânse colaborări între operatorii sistemelor de transport gaze naturale (OTS) din Regiunea Balcanică, în vederea creşterii siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi asigurării diversificării surselor de gaze, prin conectarea acestui coridor la Coridorul Sudic (TAP) care preia gazele naturale din Azerbaidjan şi alte state din zona Mării Caspice precum şi prin conectarea la terminalul LNG din Grecia. Coridorul Vertical împreună cu BRUA fac parte din Coridorul Nord-Sud din cadrul Iniţiativei celor 3 Mări (I3M), ce va contribui la diversificarea surselor de gaze naturale şi la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale a statelor din Centrul şi Estul Europei şi Balcani. BRUA şi Coridorul Vertical vor fi interconectate şi ne vor transforma într-un important jucător pe piaţa gazelor din regiune. (A consemnat Alexandru IONESCU)
