Dupa ce, in perioada 5 - 14 ianuarie, la nivelul fiecarui judet, asociatiile profesionale membre ale Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR au organizat sedinte ale Consiliilor Directoare, in cadrul carora au stabilit un plan de masuri pentru 2006, joi, reprezentanti ai acestora se vor intilni in capitala unde va avea loc sedinta la nivel national. Intilnirea va fi organizata, incepind cu ora 11.00, la sediul Ligii. Sint invitati sa participe toti membrii Consiliului Director LAPAR precum si conducerile si reprezentanti ai asociatiilor agricole din 37 de judete ale tarii. Judetul Braila va fi reprezentat de Costica Macelaru, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli APA si Marcel Cucu, vicepresedinte LAPAR. Ordinea de zi cuprinde 10 puncte. Cele mai importante subiecte ce vor fi aduse in discutie vizeaza: dezbateri pe marginea modificarilor aduse Legii nr. 138/2004 a imbunatatirilor funciare; discutii privind pretul motorinei agricole in 2006 - in conditiile in care ministrul Gheorghe Flutur a anuntat recent ca nu exista nici o sansa ca pina la 1 ianuarie 2007 combustibilii pentru agricultura sa fie scutiti de plata accizelor, dar si ca anul acesta nu se vor mai acorda subventii; deciziile conform carora, in 2006, cultura mare nu mai beneficiaza de subventii din partea statului, reactualizarea dosarelor exploatatiilor agricole si revizuirea contractelor de arenda. Tot pe ordinea de zi mai sint inscrise si subiecte ca: impozitul pe terenul agricol, Programele "Fermierul" si "Sapard", subventiile pe 2006 si, un subiect extrem de sensibil in opinia arendasilor braileni, plata TVA -ului pentru drepturile de arenda acordate in natura.
Un alt subiect important va fi organizarea celei de a V-a Conferinte Nationale LAPAR, prilej cu care reprezentantii judetului nostru vor propune ca gazda municipiul Braila.
"Din discutiile purtate cu colegii din celelalte judete, am inteles ca nicaieri rezultatele din 2005 nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor si ca nu a existat un sistem de comunicare eficient intre asociatiile judetene si Liga. In acest context, si Ministerul Agriculturii a continuat sa ignore existenta noastra in elaborarea politicilor si adoptarea deciziilor. De aceea, apreciem ca intilnirea de joi este o actiune de maxima importanta si ca trebuie sa depunem efort sporit pentru coagularea tuturor organizatiilor profesionale si chiar sindicale in actiuni comune, pentru ca este mai mult decit necesar ca intr-un termen cit mai scurt sa ne constituim intr-o singura federatie, reprezentativa la nivel national si pentru toate sectoarele agriculturii", a precizat Marcel Cucu.
"De ce a ajuns agricultura in colaps?"
Tot pentru joi, reprezentantii fermierilor si-au propus sa raspunda si la intrebarea "De ce a ajuns agricultura in colaps?". In acest sens, APA Braila colecteaza, de citeva zile, de la asociatiile similare din judetele din est, sud si sud-est, liste cu probleme si solutii. Acestea vor fi sintetizate si vor face obiectul unei discutii in plen. Pina in prezent, raspunsurile primite pe adresa APA arata ca la colapsul din agricultura "au pus umarul": modul haotic in care s-au aplicat legile de fond funciar; constituirea formelor asociative conform Legii nr. 36 in totala discordanta, ca functionare, cu societatile comerciale din agricultura, tip SRL sau SA; modul defectuos de acordare a subventiilor, mai ales in ultimii 5 ani; cresterea aberanta a dobinzilor bancare - in primii ani de dupa '90 s-a ajuns si la dobinzi de 180%; cresterea inflatiei; cresterea impozitelor si a taxelor, dar si a majorarilor si penalitatilor la sumele datorate bugetului de stat; cresterea preturilor input-urilor, de cele mai multe ori nejustificata; impunerea unor taxe si impozite colaterale - de exemplu plata taxei MTR pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor in cimp; refuzul bancilor de a finanta agricultura; lipsa unui cadru legislativ coerent si continuu - fiecare guvern a venit cu propriile reguli; pretul produselor agricole stabilit mult sub pretul de cost; fenomenele meteo distructive din ultimii ani.
Un alt subiect important va fi organizarea celei de a V-a Conferinte Nationale LAPAR, prilej cu care reprezentantii judetului nostru vor propune ca gazda municipiul Braila.
"Din discutiile purtate cu colegii din celelalte judete, am inteles ca nicaieri rezultatele din 2005 nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor si ca nu a existat un sistem de comunicare eficient intre asociatiile judetene si Liga. In acest context, si Ministerul Agriculturii a continuat sa ignore existenta noastra in elaborarea politicilor si adoptarea deciziilor. De aceea, apreciem ca intilnirea de joi este o actiune de maxima importanta si ca trebuie sa depunem efort sporit pentru coagularea tuturor organizatiilor profesionale si chiar sindicale in actiuni comune, pentru ca este mai mult decit necesar ca intr-un termen cit mai scurt sa ne constituim intr-o singura federatie, reprezentativa la nivel national si pentru toate sectoarele agriculturii", a precizat Marcel Cucu.
"De ce a ajuns agricultura in colaps?"
Tot pentru joi, reprezentantii fermierilor si-au propus sa raspunda si la intrebarea "De ce a ajuns agricultura in colaps?". In acest sens, APA Braila colecteaza, de citeva zile, de la asociatiile similare din judetele din est, sud si sud-est, liste cu probleme si solutii. Acestea vor fi sintetizate si vor face obiectul unei discutii in plen. Pina in prezent, raspunsurile primite pe adresa APA arata ca la colapsul din agricultura "au pus umarul": modul haotic in care s-au aplicat legile de fond funciar; constituirea formelor asociative conform Legii nr. 36 in totala discordanta, ca functionare, cu societatile comerciale din agricultura, tip SRL sau SA; modul defectuos de acordare a subventiilor, mai ales in ultimii 5 ani; cresterea aberanta a dobinzilor bancare - in primii ani de dupa '90 s-a ajuns si la dobinzi de 180%; cresterea inflatiei; cresterea impozitelor si a taxelor, dar si a majorarilor si penalitatilor la sumele datorate bugetului de stat; cresterea preturilor input-urilor, de cele mai multe ori nejustificata; impunerea unor taxe si impozite colaterale - de exemplu plata taxei MTR pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor in cimp; refuzul bancilor de a finanta agricultura; lipsa unui cadru legislativ coerent si continuu - fiecare guvern a venit cu propriile reguli; pretul produselor agricole stabilit mult sub pretul de cost; fenomenele meteo distructive din ultimii ani.
