• numărăm pe degete primăriile din judeţ care se descurcă singure, fără ajutor de la bugetul de stat, doar cu banii pe care-i colectează din taxe, impozite, chirii şi redevenţe • majoritatea covârşitoare stau cu mâna-ntinsă la Bucureşti ca să-şi acopere până şi cheltuielile cu salariile propriilor angajaţi • sunt doar două primării care au realizat un “grad de autofinanţare” în procent mai mare de 40%: Chiscani (primar PSD-ist) şi Frecăţei (PNL) • primăria municipiului Brăila nu este printre “premianţi” la acest capitol, în schimb, a reuşit să colecteze venituri proprii mai mari decât îşi programase
Statul ţine în lesă scurtă primăriile din teritoriu, o lesă financiară bineînţeles, în care autorităţile locale sunt dependente, până aproape de subjugare, de banii de la bugetul de stat pentru a face faţă cheltuielilor de zi cu zi. Asta, pe fondul a două fenomene extrem de nocive care se manifestă de ani buni inclusiv în primăriile brăilene: incapacitatea acestora de a-şi acoperi cheltuielile din veniturile proprii prin colectarea, în principal a taxelor şi impozitelor pe proprietate, coroborat cu o rigiditate extremă a cheltuielilor prin prisma costurilor cu salariile. În faţa unui astfel de tablou sumbru, cel puţin pentru judeţul Brăila, este evident că fără cârjele financiare de la bugetul statului, adică veniturile din cote defalcate de TVA şi din impozitul pe venit, plus sumele alocate la rectificările bugetare, primăriile ar da faliment pe capete, dacă ar fi puse să trăiască doar din banii colectaţi din ograda proprie. Cifrele crude-seci legate de indicatorii financiari ai primăriilor spulberă orice concept de autonomie decizională ori de independenţă a comunităţilor locale, fie că vorbim de comune, oraşe sau municipii. Şi cum altfel ar putea fi privite lucrurile dacă ne gândim că din fiecare 10 lei reprezentând total încasări la o primărie, aproape 7,7 lei, în medie, vin direct sau indirect de la visteria centrală a statului? Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care vă va arăta cât de gravă este înrobirea financiară în care se află primăriile de pe raza judeţului nostru, indiferent de culoarea politică a celor care se află la cârma lor.
“Urecheala” Curţii de Conturi
Legislaţia în domeniul fiscal stabileşte în sarcina administraţiilor finanţelor publice să calculeze trimestrial şi apoi cumulat, pe un an întreg, o serie de indicatori aferenţi execuţiei bugetului local pentru fiecare unitate administrativ teritorială. Şi vorbim aici despre “grad de realizare a veniturilor proprii”, “grad de autofinanţare”, “grad de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul statului”, “grad de autonomie decizională”, ori de “rigiditate a cheltuielilor”, toate acestea calculate pornind de la veniturile primăriilor, defalcate pe surse de alimentare, în oglindă cu plăţile efectuate. Indicatorii comunicaţi de către AJFP Brăila şi valorile acestora aferente anului 2017, pentru primăriile din judeţul Brăila reprezintă, dacă vreţi, o poză de moment a unui dezastru generalizat la toate bugetele locale, indiferent de partidul din care fac parte primarii. De altfel, asupra acestui aspect insistă an de an şi inspectorii Curţii de Conturi Brăila care iau la “periat” execuţiile bugetare ale unităţilor administrativ teritoriale de pe raza judeţului nostru. De fiecare dată unul dintre punctele asupra cărora “zăbovesc” în raportul anual de activitate, vizează tocmai problematica colectării veniturilor proprii ale unei primării adică taxe şi impozite locale, chirii, redevenţe, accesorii, sancţiuni contravenţionale, despăgubiri, cheltuieli de judecată. “Cu toate că Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale stabileşte responsabilitatea directă a ordonatorilor de credite în realizarea veniturilor bugetare, aceştia continuă să nu ia măsuri pentru organizarea corespunzătoare a activităţii de stabilire, urmărire şi încasare a creanţelor cuvenite bugetului local, inclusiv prin măsurile de executare silită prevăzute de lege”, se precizează în cel mai recent raport de activitate al instituţiei. Mai mult, în materialul respectiv sunt identificate o serie de motive care fac ca realizarea veniturilor proprii ale UAT-urilor să lase atât de mult de dorit:
- nu există strategii pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor locale;
- nu se fac prognoze şi simulări pe diverse tipuri de venituri locale;
- nu se întocmesc rapoarte lunare de activitate;
- nu există un sistem de indicatori care să măsoare performanţa colectării impozitelor şi taxelor locale;
- nu se fac analize în sensul încasării veniturilor proprii pentru a se elabora mecanisme de îmbunătăţire a activităţii de colectare.
Peste toate acestea, spune raportul citat, aparatul de specialitate de la nivelul UAT-urilor, în special la comune, cu atribuţii de stabilire, înregistrare, urmărire, încasare şi executare silită a veniturilor este redus ca număr, iar uneori calitatea acestuia ridică semne de întrebare şi nu întotdeauna întreprinde toate măsurile legale pentru aplicarea procedurilor de urmărire şi încasare a sumelor datorate bugetelor locale. În acelaşi timp, se constată în raport, nu au fost aplicate în totalitate prevederile legale în procesul de executare silită a creanţelor fiscale, în sensul că organele de executare silită de la primăriile din judeţ nu au procedat în toate cazurile la luarea tuturor măsurilor de executare prevăzute de lege. În plus, în multe cazuri, măsurile de executare silită s-au oprit la stadiul de emitere somaţii şi, sporadic, de popriri pe disponibilităţile băneşti, fără a se mai continua procedura până la finalizarea ei, conform Codului de procedură fiscală. “Neluarea sau întârzierea luării în mod operativ a tuturor măsurilor de executare silită a condus la pierderi patrimoniale provocate de prescrierea dreptului pentru recuperarea sumelor restante datorate bugetului local, precum şi la situaţia în care contribuabili cu dificultăţi financiare au intrat în stări speciale de administrare, iar obligaţiile fiscale neachitate nu au mai putut fi recuperate. Neîntreprinderea operativă a tuturor măsurilor de executare silită a determinat creşterea nivelului debitelor neîncasate la finele fiecărui exerciţiu financiar, ceea ce semnifică lipsa de performanţă şi promptitudine a organelor de executare silită de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale”, mai atrage atenţia raportul Curţii de Conturi.
Majoritatea primăriilor nu reuşesc să-şi acopere salariile din venituri proprii încasate
Cât de justificat este acest ton aspru şi critic la adresa UAT-urilor din judeţul nostru? Întru-totul! dacă ne uităm pe indicatorii execuţiei bugetare calculaţi de Fiscul brăilean pentru toate primăriile din judeţul nostru.
Să luăm pe rând câţiva indicatori, relevanţi spunem noi, în ce priveşte activitatea unei primării.
Şi vom începe cu “gradul de acoperire a cheltuielilor de personal din veniturile proprii”, un indicator care nu este pe lista celor evaluaţi de Fiscul local dar pe care reporterii “Obiectiv” l-au calculat pornind de la datele disponibile în raportările anuale. Concluzia este evidentă în contextul în care doar 9 primării au reuşit anul trecut să colecteze venituri proprii, însemnând în principal impozite şi taxe locale, chirii şi redevenţe, suficiente pentru a acoperi cheltuielile de personal: Brăila (163,4 milioane lei cheltuieli de personal / 192 milioane lei venituri proprii, primar PSD), Cazasu (2,2 milioane lei /2,5 milioane lei - PNL), Chiscani (3,7 milioane lei / 8,9 milioane lei - PSD), Frecăţei (1,7 milioane lei / 3,4 milioane lei - PNL), Salcia Tudor (2,1 milioane lei / 2,8 milioane lei - PNL), Siliştea (1,8 milioane lei / 2,6 milioane lei - PSD), Stăncuţa (2,5 milioane lei / 3,1 milioane lei - PSD), Tudor Vladimirescu (1,96 milioane lei / 1,98 milioane lei - PSD) şi Vădeni (3,7 milioane lei / 4,1 milioane lei - PSD). Restul primăriilor se bazează pe banii de la bugetul de stat pentru a putea achita lefurile propriilor salariaţi.
Continuăm seria indicatorilor cu “gradul de autofinanţare”, calculat de Fisc ca raport între venituri proprii încasate (impozite şi taxe locale, chirii, redevenţe, accesorii, sancţiuni contravenţionale, despăgubiri, cheltuieli de judecată, mai puţin cotele defalcate din impozitul pe venit) şi venituri totale încasate. La nivelul judeţului nostru sunt doar 3 primării care au realizat la acest indicator un procent ce depăşeşte 30%. Este vorba despre Chiscani (primar PSD-ist) - 43,44%, Frecăţei (PNL) - 42,86% şi Salcia Tudor (PNL) - 30,85%, iar după cum vedeţi, primăria municipiului Brăila nu este printre “premianţi” la acest capitol. Ea apare abia pe locul 7 la nivel judeţean cu un grad de autofinanţare de 25,68%. La polul opus, cele mai mici procente - aşadar nu reuşesc să se autofinanţeze - au înregistrat primăriile Movila Miresii (PSD) - 9,13%, Viziru (PNL) - 8,69%, Berteşti (PNL) - 8,66% şi Făurei (PSD) - 8,46%.
Dacă facem o raportare a veniturilor proprii încasate la numărul de localnici din fiecare UAT, rezultă un indicator denumit “venituri proprii per capita”, iar la acest capitol avem 7 UAT-uri care au realizat valori peste 1.000 lei/locuitor: Frecăţei (PNL) - 2.427,1 lei, Chiscani (PSD) - 1.546,3 lei, Siliştea (PSD) - 1.397,9 lei, Surdila Greci (PNL) - 1.210,2 lei, Însurăţei (PSD) - 1.129,8 lei, Măraşu (PNL) - 1.117,9 lei şi Salcia Tudor (PNL) - 1.093,5 lei.
Cele mai mici valori ale indicatorului le înregistrează 3 primării liberale şi una PSD-istă: Victoria (PNL) - 575,4 lei , Viziru (PNL) - 562,3 lei, Movila Miresii (PSD) - 559,7 lei şi Şuţeşti (PNL) - 500,4 lei. Ca o medie pe judeţ, ar rezulta suma de 853 lei/locuitor şi sunt doar 18 primării care au reuşit anul trecut să depăşească acest prag de colectare a veniturilor proprii.
Chiscaniul stă cel mai bine când vine vorba de autonomie decizională
Dacă facem ierarhizarea după “gradul de autonomie decizională” însemnând venituri depersonalizate încasate (reprezentând suma veniturilor proprii, plus sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale) raportate la total încasări, vom avea surpriza să constatăm că tot Chiscaniul stă cel mai bine cu 78,37% (9,23 milioane venituri depersonalizate şi 11,78 milioane total încasări, urmat de Frecăţei (3,82 milioane lei / 5,33 milioane lei, primar PNL) - 71,63%, Salcia Tudor (3,66 milioane lei / 5,95 milioane lei, PNL) - 61,55%, Mircea Vodă (3,56 milioane lei / 5,9 milioane lei, PNL) - 60,33% şi Romanu (2,38 milioane lei / 3,96 milioane lei, PSD) - 60,16%. La coada clasamentului avem primăriile de la Cazasu (3,39 milioane lei / 10,43 milioane lei, PNL) - 32,53%, Traian (3,02 milioane lei / 9,36 milioane lei,PSD) - 32,33% şi Făurei (4,08 milioane lei / 18,93 milioane lei, PSD) - 21,59%.
Un alt indicator interesant este “gradul de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul de stat” calculat ca raport între “încasări din surse ale bugetului de stat” şi “total încasări”. Aceasta este de fapt, lesa financiară la care făceam vorbire la începutul acestei analize, întrucât arată cât de dependente sunt UAT-urile de sumele provenite de la bugetul de stat, coroborat cu gradul scăzut de finanţare din venituri proprii. Avem aici, total subjugate, primăriile Viziru (PNL) 91,30%, Făurei (PSD) - 90,28% şi Şuţeşti (PNL) - 89,17%. Mai departe sunt alte 19 primării, dintre care 8 sunt conduse de social-democraţi, iar alte 8 de liberali, unde gradul de dependenţă faţă de bugetul statului este de peste 80%, urmate de un lot de 17 primării (majoritate PSD-iste) unde procentul este între 70% şi 80%. Sunt doar 5 primării care au scoruri bune la acest capitol: Gemenele (PSD), Scorţaru Nou (PNL), Salcia Tudor (PNL), Chiscani (PSD) şi Frecăţei (PNL) în sensul că “lesa financiară” este de până în 60% dar nu mai “lejeră” de 47,79%.
Impactul majorării salariilor la funcţionarii din primării
Legat de “rigiditatea cheltuielilor” un alt indicator important calculat prin raportarea cheltuielilor de personal la total plăţi, avem 16 primării unde procentul depăşeşte 50%, maximul fiind înregistrat de Râmnicelu (2,08 milioane lei salarii / 3,33 milioane total plăţi) - 62,56% şi Ulmu (3,36 milioane lei salarii / 5,4 milioane lei total plăţi) - 62,15%, ambele cu primari PSD, alte 15 primării cu “rigiditate” între 40 şi 50%, în timp ce doar 13 primării reuşesc performanţa de a avea cheltuieli de personal mici în comparaţie cu totalul plăţilor, cel mai bine poziţionându-se aici Cazasu (2,26 milioane lei salarii / 10,91 milioane lei total plăţi, PNL) - 20,76% şi Făurei (4,95 milioane lei salarii / 18,8 milioane lei total plăţi, PSD) - 26,36%.
În mod evident, municipiul şi celelalte 3 oraşe din judeţ au cele mai mari cheltuieli de personal: Brăila - 163,4 milioane lei, Ianca - 10,5 milioane lei, Însurăţei - 8,5 milioane lei şi Făurei - 4,9 milioane lei. Cele mai mici cheltuieli de personal se înregistrează la Scorţaru Nou - 1,34 milioane lei, Racoviţa - 1,35 milioane lei şi Gemenele - 1,66 milioane lei. Ţineţi cont totuşi de faptul că majorarea de salarii la funcţionarii publici a venit, abia în al doilea semestru din 2017, să împovăreze bugetele cu cheltuieli suplimentare, efectul maxim urmând a fi văzut abia în seriile de date aferente acestui an.
Primăria Brăila, minusuri şi plusuri
Municipiul Brăila este pe locul 19 la nivel local când vine vorba de rigiditatea cheltuielilor (163,4 milioane lei cheltuieli de personal / 346,4 milioane lei total plăţi) cu un procent de 47,17 puncte, ceea ce raportat la media întreg judeţului este un procent destul de bun. Mai departe, se poziţionează pe locul 11 din punct de vedere al gradului de dependenţă faţă de bugetul statului cu 74,19% (269,5 milioane lei încasări de la bugetul statului / 363,2 milioane lei total încasări) coroborat cu un grad de autonomie decizională de 53,47% (194,2 milioane lei venituri depersonalizate încasate / 363,2 milioane lei total încasări). Altfel spus, şi municipiul nostru depinde de banii de la bugetul statului pentru a-şi acoperi cheltuielile, drept dovadă, Brăila apare pe locul VII ca “grad de autofinanţare” cu doar 25,68% (93,3 milioane lei venituri proprii încasate fără cote / 363,5 milioane lei total încasări) şi cu venituri proprii per capita de 901,4 lei, cu nici 50 lei peste media judeţeană. Partea plină a paharului, dacă vreţi, este aceea că gradul de realizare a veniturilor proprii este totuşi de aproape 103%: şi-a propus să încaseze 186,4 milioane lei şi a colectat circa 192 milioane lei. O a doua depăşire a planificării s-a înregistrat şi în ce priveşte gradul de realizare a veniturilor pe proprietate în sensul că deşi a avut anul trecut o planificare de 40,075 milioane lei a realizat efectiv 40.738.380 lei (101,65%).
