Societatea "Laromet Transib", cea care se ocupă cu demolarea şi valorificarea la fier vechi a întregii reţele de conducte de termoficare din oraş, aa fost somată de municipalitate să plătească 1,1 milioane lei, plus penalităţi, în contul înţelegerii contractuale din iulie 2015 prin care agentul economic a cumpărat practic conductele fostei fabrici de căldură. La solicitarea "Obiectiv Vocea Brăilei", Primăria Brăila a explicat că până la acest moment a încasat de la firma sibiană în baza contractului amintit mai sus, "fabuloasa" sumă de 336.679 lei, adică aproape nimic raportat la valoarea de inventar a reţelei de conducte de termoficare care înseamnă câteva milioane de euro. "Având în vedere că la 31.07.2016 SC Laromet Transib SRL Sibiu figura cu un debit de 1.100.564,34 lei, cu adresa 12335/03.08.2016 s-a înaintat Somaţia de plată, iar pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale au fost calculate penalităţi de 62.255,46 lei. Dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei nu se va vira suma datorată, vom proceda la acţionarea în judecată", se arată în adresa de răspuns a Primăriei Brăila. Mai trebuie precizat faptul că autoritatea mai are în "custodie" garanţia de participare în cuantum de 400.000 lei, constituită de "Laromet" la momentul licitaţiei, sumă care poate fi eliberată doar dacă sibienii fac dovada achitării integrale a preţului adjudecat şi prezintă procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Cum niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, banii sunt la dispoziţia municipalităţii. Chiar şi aşa însă, banii de garanţie nu acoperă nici jumătate din debitul reclamat acum de primărie şi pentru recuperarea căruia a trimis somaţie la Sibiu.
De cealaltă parte, reprezentanţii firmei "Laromet Transib" au explicat că nu au terminat lucrările în oraşul nostru şi au dat asigurări că problema banilor va fi lămurită. "Stadiul lucrărilor la acest contract este undeva la circa 80 - 85%. Mai avem de lucru în sensul că mai sunt postamenţi şi stâlpi din beton pe care se sprijineau conductele care încă nu au fost demolaţi. De asemenea, sunt şi câteva porţiuni de conducte la care nu putem interveni deoarece ţevile sunt poziţionate peste alte conducte ale autorităţii locale prin care circulă apă. Când ni se va asigura accesul şi la aceste porţiuni, vom putea spune că suntem pe ultima sută de metri a contractului. În ce priveşte somaţia pe care susţineţi că ar fi trimis-o Primăria Brăila pe adresa noastră, deocamdată nu am cunoştinţă. Oricum, mai este la dispoziţia dumnealor şi garanţia de 400.000 lei. Când vom ajunge la Brăila cu siguranţă se vor lămuri toate lucrurile", ne-au declarat reprezentanţii "Laromet Transib".
De precizat că, în conformitate cu prevederile certificatului de urbanism eliberat anul trecut de autorităţile locale pentru desfiinţarea conductelor, lucrările se fac în 3 etape: demolarea şi ecologizarea pe traseul de la Chiscani-Vărsătura şi până la incinta fostului PAL, apoi zona incinta PAL spre Hipodrom - Obor - strada Decebal şi Calea Călăraşilor, iar a treia zona Apollo - Vidin - Progresul.
Primăriei îi revine 400 lei pentru fiecare tonă de fier vechi valorificat
Reamintim că la mijlocul lunii iulie 2015 s-a semnat contractul privind casarea şi valorificarea la fier vechi a reţelei urbane de termoficare din municipiu. Tranzacţia s-a făcut în urma unei negocieri directe, după mai multe licitaţii la care nu s-a înscris niciun ofertant. De precizat că la negocierea directă a participat şi firma "Mioriţa Com", aparţinând familiei omului de afaceri Cornel Cloşcă, companie care a mai valorificat la fier vechi, în trecut, o porţiune din magistrala de termoficare.
Mai trebuie spus că sibienii şi-au luat colaboratori în acest proiect: pentru organizarea de şantier - SC "Nidavgi Agrotrans"; pentru neutralizarea vatei minerale şi a cartonului bituminos - "Vivani Salubritate" SA, iar pentru vânzarea deşeurilor metalice - "Ecogreen Metal House". De asemenea, printre colaboratori se numără şi "Mioriţa Com", care s-a angajat să se ocupe de concasarea stâlpilor şi a postamenţilor de beton de pe traseul conductelor, precum şi de valorificarea betonului concasat şi a armăturilor rezultate din această operaţiune.
Potrivit contractului semnat de "Laromet", pentru reţeaua supraterană de conducte municipalitatea va încasa 0,4 lei pentru fiecare kilogram de material reciclabil recuperat. În actele oficiale se face referire la o lungime totală de 65,71 km de conducte cu diferite diametre, din care circa 30 km sunt ţevi de medii şi mari dimensiuni, toate acestea având o valoare de inventar de peste 170,5 milioane lei.
De punctat că firma sibiană a reclamat în mai multe rânduri furturile de fier vechi cu care s-a confurntat de la punerea în posesie, o estimare în acest sens indicând kilometri întregi de conducte dispărute sub acţiunile concertate, nopţi la rând, ale "termitelor" de fier vechi care, în prealabil, "tocaseră" şi bucata de conductă de mari dimensiuni de la Chiscani până la intrarea în municipiu.
