• “Alpiimobiliare”, firma consilierului municipal ALDE, Daniela Rădulescu, a supralicitat Primăria şi a cumpărat lotul de 785 mp din mijlocul părculeţului din Bariera Călăraşilor • licitaţia organizată de Fisc a pornit de la 212.539, Primăria a ofertat până la 283.000 lei, iar preţul final de atribuire a fost de 585.000 lei, fără TVA • practic, Rădulescu a avut la prima mână, cum se zice, informaţiile importante privind participarea Primăriei la această licitaţie: i-a aprobat autorităţii locale limita maximă până la care putea face ofertă • consilierul ALDE nu vede nici o problemă din punct de vedere legal sau moral cu privire la această situaţie • pe de altă parte, Primăria putea încerca varianta dării în plată pentru terenul respectiv şi astfel să-l obţină gratuit
Firma familiei consilierului municipal ALDE Daniela Rădulescu, i-a suflat de sub nas primăriei bucăţica de teren din mijlocul părculeţului din Barieră. Municipalitatea n-a reuşit să o cumpere, pentru că preţul la licitaţia organizată de Fisc, a urcat vertiginos, dublu faţă de valoarea de pornire şi cu mult peste cât fusese mandatată de aleşii locali să oferteze pentru respectivul lot. Ca o paranteză, Rădulescu a votat “pentru” la proiectul de hotărâre a CLM prin care s-a stabilit preţul maxim ce-l putea oferi municipalitatea pentru terenul respectiv. Cu alte cuvinte, ştia exact până unde se întindea plapuma autorităţii locale, adică ştia cât putea să oferteze principalul său contraofertant. Pentru oricine care participă la licitaţii o astfel de informaţie este AUR curat, pentru că practic este un veritabil bilet câştigător la loterie. Surprizele nu se opresc aici întrucât Daniela Rădulescu n-a fost singurul ales local care a încercat să pună mâna pe acest teren, printre ofertanţi regăsindu-se şi firma consilierului municipal liberal, Claudia Bucur. De unde atâta potenţă financiară la o firmă cu un singur angajat şi o cifră de afaceri de nici 8.500 de euro în 2015 (cel mai recent an de raportare financiară), mister total. Ca să nu mai punem la socoteală faptul că în cea mai recentă declaraţie de avere, datată iulie 2016, Bucur a spus că a câştigat în medie circa 200 de euro lunar. Dar cel mai grav este faptul că Primăria Brăila avea oricând posibilitatea de a iniţia procedura pentru darea în plată a terenului din Barieră şi astfel putea să-l obţină, atenţie! GRATUIT, aşa cum s-a procedat cu ani în urmă cu fostul cămin al “Braicar” de pe Rm. Sărat unde municipalitatea a amenajat ulterior locuinţe sociale. De ce n-a făcut acest pas şi a preferat să angreneze resursele bugetului local ca să cumpere ceva ce ar fi putut obţine GRATUIT? Din nou, mister total.
Până la urmă, singurul câştigător din această afacere este Fiscul întrucât în urma valorificării terenului a reuşit să obţină 585.000 lei (fără TVA), bani care acoperă integral datoria pe care fostul proprietar o avea către bugetul de stat, ba chiar şi un mic plus, de vreo 29.000 lei, care se va constitui venit la acelaşi buget general.
Primăria a vrut să cumpere terenul. Din nefericire, n-a fost singura
Surpriză de proporţii la licitaţia organizată de Fiscul brăilean pentru bucăţica de teren - 785 mp din mijlocul părculeţului din Barieră. Primăria nu a reuşit să o cumpere aşa cum îşi dorea pentru că, după cum era de aşteptat, la licitaţie s-au prezentat şi alţi ofertanţi interesaţi de terenul respectiv, iar în 20 de paşi au adus preţul de atribuire la mai bine decât dublul valorii de pornire.
Dar să o luăm cu începutul: istoria acestui lot de teren este oarecum zbuciumată şi are rădăcini în decizii luate de autorităţile locale în urmă cu circa 20 de ani. Mai precis, la finalul anilor '90, Consiliul Judeţean a luat decizia de a da terenul de 785 mp Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila pentru ca această organizaţie să-şi construiască acolo un sediu. Ulterior, CCIA Brăila a luat decizia de a vinde terenul respectiv care a ajuns astfel în proprietatea firmei “Isrom Investment” SRL Brăila, în cadrul unei tranzacţii de circa 100.000 euro. Potrivit Registrului Comerţului, firma avea doi asociaţi persoane fizice de cetăţenie israeliană (Segal Gideon - 40% şi Meir Elazar - 20%) şi o persoană juridică “Xinovia Trading Limited” cu sediul în Nicosia, Cipru. Cei de la “Isrom Investment” au solicitat în 2004 municipalităţii încredinţarea directă a suprafeţei de 3.383 mp din jurul proprietăţii sale (practic întreg triunghiul format între Aleea Parcului, Calea Călăraşilor şi Dispeceratul Braicar), astfel încât să poată construi în zonă un ambiţios proiect imobiliar, o clădire multietajată care se voia un ansamblu comercial de tip mall inclusiv cu spaţii de locuit şi parcări supra şi subterane. Transferul a avut loc tot în 2004, cu aprobarea CLM la vremea respectivă, însă nimic din ce s-a promis nu s-a realizat, iar întreg terenul a rămas ani la rând plin cu buruieni, doar cu o groapă de câţiva metri adâncime, fără să se fi turnat un metru cub de ciment. Prin 2008, dezvoltatorul, care între timp a intrat în dizolvare, a cerut municipalităţii, în mandatul lui Aurel Simionescu, să i se dea dreptul să cumpere întreg terenul din Barieră imediat după ce se toarnă fundaţia. Solicitarea a rămas fără ecou ba chiar a stârnit critici din partea consilierilor locali care au respins propunerera grupului “Isrom Investment”. Într-un final, în 2009, fostul primar a făcut demersul pentru rezilierea concesiunii pentru cei 3.383 mp care astfel au revenit în proprietatea municipalităţii, după care în zonă s-a amenajat un părculeţ. În paralel, Finanţele locale au stabilit în urma unei inspecţii fiscale că “Isrom Investment” are de plătit la stat obligaţii fiscale care ajung, în prezent, la 556.000 lei, inclusiv accesorii bugetare şi astfel au declanşat procedura executării silite a debitoarei şi au pus sechestru pe terenul respectiv. “Isrom” a contestat în instanţă executarea silită, dar a pierdut procesul, cel puţin la prima instanţă, Tribunalul Brăila dând câştig de cauză Fiscului local şi astfel, undă verde valorificării terenului. Aşa că la începutul anului AJFP Brăila a organizat o primă licitaţie, la care nu s-a prezentat nimeni, astfel încât a reluat procedura pentru luna februarie. La această a doua licitaţie, preţul de pornire anunţat a fost de 212.539 lei, fără TVA.
Notificat cu privire la anunţata licitaţie, primarul municipiului a iniţiat un proiect de hotărâre de Consiliu Local Municipal prin care a cerut, iar în final a obţinut cu unanimitate de voturi, acordul consilierilor să participe cu ofertă financiară pentru a cumpăra acest teren. Prin aceeaşi HCLM s-a stabilit şi preţul maxim pe care primăria putea să-l ofere la licitaţie: 283.385 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 63.000 euro.
Statul s-a îndestulat din vânzarea terenului
La licitaţia din 9 februarie, s-au înscris la procedură ca ofertanţi două persoane juridice (SC “Alpiimobiliare” SRL Brăila, SC “Lariul Serv” SRL), o instituţie publică (Primăria Brăila) şi o persoană fizică. Aşadar 4 ofertanţi. După deschiderea documentelor de participare şi a plicurilor cu oferte financiare a început efectiv ofertarea în paşi de licitaţie. Astfel în scurt timp preţul licitat a ajuns să depăşească pragul de 283.385 de lei până la care Primăria avea voie să oferteze, iar în 20 de paşi de licitaţie, s-a ajuns la atribuirea terenului către “Alpiimobiliare” SRL la preţul final de aproximativ 585.000 de lei, fără TVA. Plata s-a făcut în data de 13 februarie, astfel că Fiscul a reuşit să acopere integral debitul de recuperat de la “Isrom Investment”, ba chiar şi un mic plus de circa 29.000 lei, care potrivit procedurilor fiscale în vigoare se constituie venit suplimentar la bugetul de stat. “Noi suntem extrem de bucuroşi pentru că în urma valorificării acestui imobil am reuşit să acoperim integral debitul contribuabilului, ba chiar a rămas şi un mic surplus. Plata tranzacţiei s-a făcut în termenul legal, iar procedura s-a încheiat”, ne-a declarat Mihaela Ciorăşteanu, şeful AJFP (Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice) Brăila.
Dar să vedem cine sunt, de fapt, cei din spatele celor două firme ofertante.
Potrivit Registrului Comerţului, asociatul majoritar şi administrator la “Alpiimobiliare” este Daniela Rădulescu, consilier municipal din partea ALDE, în timp ce “Lariul Serv” SRL este proprietatea unui alt consilier municipal, de această dată din partea PNL, Claudia Raluca Bucur.
Dacă este de notorietate averea considerabilă a familiei Rădulescu, este un mister de unde atâta potenţă financiară la agenţia imobiliară a consilierului Bucur, mai ales că în cel mai recent raport financiar anual disponibil (aferent anului 2015) firma cu pricina, având un singur angajat şi un capital social de 200 lei, a raportat o cifră de afaceri de 37.861 lei şi un profit net de 23.338 lei. În completare mai trebuie spus că potrivit celei mai recente declaraţii de avere depusă de Bucur, datată iulie 2016, consilierul a realizat venituri anuale de 11.100 lei, adică undeva la 925 lei/lunar, echivalentul a 205 euro. În acelaşi act consilierul liberal face precizarea că în calitate de consilier juridic la firma “Lariul Serv” a realizat venituri anuale de doar 2.100 lei.
Primăria merge la instanţă. Rădulescu spune că nu are ce să-şi reproşeze
Contactată de reporterii “Obiectiv”, consilierul ALDE Daniela Rădulescu a spus în linii mari că, până la urmă, afacerile sunt afaceri şi că nu are ce să-şi reproşeze vizavi de participarea la licitaţie şi de votul acordat în CLM la şedinţa din ianuarie privind intenţia Primăriei Brăila de a oferta la licitaţia Fiscului pentru terenul din Barieră. “Nu am ce să-mi reproşez din punct de vedere legal şi nici moral. Până la urmă votul favorabil pe care l-am acordat în şedinţa CLM privind mandatarea primarului pentru a putea merge la licitaţie dacă analizăm din punct de veder legal şi moral am votat practic împotriva interesului meu. Era a doua licitaţie, iar la prima nu se prezentase nimeni”, ne-a declarat sursa citată. Întrebată dacă din punctul său de vedere, ca reprezentant al unor agenţi economici care au participat şi participă la diverse licitaţii, constituie un avantaj cunoaşterea limitei maxime până la care un contraofertant poate merge, Rădulescu a răspuns că NU.
De cealaltă parte, primarul municipiului, Marian Dragomir a subliniat că instituţia va cere în instanţă anularea licitaţiei pe motiv că anunţul de licitaţie al Fiscului local nu avea ataşat şi certificatul de urbanism obligatoriu, aşa cum prevede Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. “Am aflat de licitaţia pentru acest teren în ianuarie când ne-a anunţat AJFP Brăila cu privire la organizarea celei de a doua licitaţii din februarie. Înainte de deschiderea plicurilor am solicitat anularea licitaţiei motivat de nerespectarea prevederilor din Legea 350/2001 care spune că certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor în vederea realizării unor tranzacţii imobiliare aşa cum este cazul în discuţie. A doua obiecţiune pe care am formulat-o a fost aceea că persoana fizică participantă la licitaţie nu a depus declaraţia pe propria răspundere că nu este persoană interpusă a debitorului «Isrom Investment». Obiecţiunile au fost respinse de comisia de licitaţie. Oricum, obiecţiunile formulate vor face obiectul unei contestaţii în instanţă”, ne-a declarat sursa citată, adăugând că va face şi o informare scrisă către Consiliul Local Municipal cu privire la toată această poveste.
Exista şi varianta dării în plată pentru terenul din Barieră
Dincolo de toate aceste argumente juridice însă, este neclar de ce municipalitatea nu s-a gândit nici o secundă să încerce şi varianta dării în plată pentru terenul din barieră, astfel încât să poată intra în posesia lui cu titlu gratuit. Procedura Dării în plată din codul fiscal spune că debitorul, în cazul de faţă “Isrom Investment” putea cere statului să-i şteargă datoria la schimb cu cedarea proprietăţii asupra terenului şi să indice drept beneficiar Primăria Brăila căreia oricum îi era datoare cu vreo 3.000 lei însemnând obligaţii restante către bugetul local. Iată ce spune articolul 263 din Legea 207/2015 privind codul de procedură fiscală: “Creanţele fiscale administrate de organul fiscal central, (...), precum şi creanţele fiscale administrate de organul fiscal local pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile reprezentând construcţie şi teren aferent, precum şi terenuri fără construcţii, după caz, chiar dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal competent, potrivit prezentului cod”. Pentru asta însă, municipalitatea trebuia să iniţieze un dialog cu “Isrom”, de la care, în paranteză fie spus, are de recuperat obligaţii fiscale către bugetul local, şi să-l convingă să ceară singură darea în plată, în schimbul ştergerii datoriilor către stat. De altfel, aşa s-a întâmplat în cazul “Braicar” care a cerut darea în plată, în favoarea Primăriei Brăila, pentru fostul cămin pe care-l deţinea pe şoseaua Rm. Sărat şi unde ulterior municipalitatea a amenajat locuinţe sociale. A doua oară “Braicar” a cerut darea în plată pentru Garajul auto, tot de pe Rm. Sărat, de această dată în favoarea Consiliului Judeţean Brăila.
Chestionat cu privire la varianta dării în plată pentru terenul din barieră, primarul Marian Dragomir a spus că nu a fost iniţiată o discuţie cu “Isrom”, dar asta motivat de faptul că firma respectivă oricum contestase în instanţă executarea silită demarată de Fiscul brăilean, iar mai nou, a contestat şi licitaţia din 9 februarie.
