• Brăila se numără printre judeţele din ţară cu cel mai mare absenteism la vot, mai exact pe locul 6, cu un procent de 41,5% • paradoxal, chiar dacă şi de data aceasta bătrânii au decis soarta municipiului şi judeţului pentru următorii patru ani, comparând prezenţa la vot de la alegerile locale de duminică cu cea de la prezidenţialele de anul trecut, se constată o scădere semnificativă a numărului de cetăţeni între 45 şi 64 ani, respectiv peste 65 ani, care s-au prezentat la urne • în schimb, a crescut prezenţa în rândul tinerilor între 18 şi 45 de ani, statistica arătând că au fost cei mai mulţi votanţi din această categorie de vârstă de la ultimele trei scrutine
Alegerile locale s-au încheiat cu un rezultat nesatisfăcător pentru Brăila în ceea ce priveşte absentismul la vot. Concret, după cum reiese din statistica prezenţei la vot publicată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (www.prezenta.roaep.ro), doar 41,50% dintre brăilenii înscrişi pe listele permanente au venit, duminică, la urne pentru a-şi exprima opţiunea, judeţul nostru fiind pe locul 6 în clasamentul naţional privind absenteismul la vot. Din cei 285.184 alegători înscrişi pe listele permanente, doar 118.458 cetăţeni au trecut pragul secţiilor de votare, 62.111 în mediul urban şi 56.347 în mediul rural.
La fel ca la alegerile locale din 2016, şi de data aceasta cei mai activi la vot au fost brăilenii din categoriile 45-64 ani şi cei de şi peste 65 ani, ei fiind cei care au decis soarta municipiului şi judeţului pentru următorii patru ani. Concret, din total celor care şi-au exprimat opţiunea duminică, 40,18% (47.591 votanţi) sunt brăileni cu vârste între 45 şi 64 ani, 24,04% (28.482 votanţi) au peste 65 ani. Cei din categoria de vârstă 35-44 ani ocupă doar 19,9% din totalul alegătorilor care au venit la urne (20.231 votanţi), în timp ce categoria de vârstă 25-34 ani reprezintă 11,52% (13.647 votanţi). În final, cei între 18 şi 24 ani reprezintă aproape 7% (8.274 votanţi) din totalul celor care au ales să îşi exprime opţiunea. Interesant este că tinerii din această grupă de vârstă s-au prezentat în număr mai mare la urne faţă de cele două scrutinuri desfăşurate anul trecut. Mai exact, la prezidenţialele din noiembrie 2019 au fost doar 7.370 de tineri la vot, iar la europarlamentarele din mai 2019 doar 7.298 de tineri la vot.
Legat de municipiul Brăila, prezenţa la vot a fost extrem de slabă, doar o treime dintre alegători participând la alegerile de duminică (31,22% prezenţă la vot). Din cei 170.681 de alegători înscrişi pe listele permanente, 53.290 cetăţeni au venit la urne. Cei mai mulţi particianţi la vot au între 45 şi 64 ani (22.839 votanţi), urmaţi de cei peste 65 ani (13.337 votanţi). Continuăm cu brăilenii între 35 şi 44 ani, prezenţi la urne fiind 8.918 cetăţeni, la care se adaugă cei 5.214 cetăţeni cu vârste între 25 şi 34 ani. La cea mai tânără categorie de vârstă, 18-24 ani, reiese că au ieşit la vot 2.989 de alegători.
Mai puţini bătrâni au ales să vină la urne
Deşi reprezintă 64% din totalul alegătorilor care au trecut duminică pragul secţiilor de votare, numărul brăilenilor de peste 45 ani care şi-au exprimat opţiunea s-a redus considerabil faţă de alegerile prezidenţiale şi europarlamentare de anul trecut, un factor fiind, probabil, frica de coronavirus. Spre exemplu, la alegerile prezindenţiale din 2019, datele arată că la categoria de vârstă 45-64 ani s-au prezentat la vot aproape 57.000 de alegători, faţă de 47.600 câţi au fost duminică. Şi la categoria celor peste 65 de ani s-a înregistrat o scădere a celor care au venit la urne: circa 38.000 alegători la prezidenţiale, aproape 28.500 la locale. Mai puţini votanţi prezenţi la urne au fost şi la categoria de vârstă 35-44 ani: peste 23.300 anul trecut, doar puţin peste 20.200 acum. În ceea ce priveşte categoria de vârstă 25-34 ani, şi aici s-a înregistrat o scădere a numărului de participanţi la vot, însă nu la fel de mare ca în celelalte cazuri. Mai exact, au fost peste 14.400 de alegători care au venit la urne la prezidenţiale şi peste 13.600 la localele de duminică. Aşa cum am afirmat şi anterior, grupa de vârstă 18-24 ani este singura la care s-a înregistrat o creştere a prezenţei. Precizăm că la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019 prezenţa la nivelul judeţului Brăila a fost de 47,27%, la urne venind 135.846 alegători din cei 287.343 înscrişi pe liste.
Care a fost prezenţa la vot la alegerile locale din 2016
La alegerile locale din 2016, în judeţul Brăila s-au aflat 299.226 de persoane pe liste, care erau aşteptate la vot în cele 281 de secţii. Dintre acestea doar 139.643 au ales să ştampileze buletinele. Procentual vorbind, doar 46,7% dintre brăilenii şi-au exprimat votul. Şi atunci, ca şi acum, locuitorii din municipiu au fost şi mai dezinteresaţi. Acum patru ani, 36,88% dintre cei cu drept de vot au decis soarta oraşului, adică nici măcar jumătate din numărul alegătorilor de pe liste.
În 2016, încă de la ora 7:00 (momentul zero al votului) şi până la închiderea secţiilor de votare la ora 21:00, prezenţa la urne în Brăila a fost dominată de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani, 55.000 la număr. Mai exact, aceştia au reprezentat 39,28% dintre alegătorii prezenţi la vot până la ora 21:00. Şi brăilenii cu vârsta de peste 65 de ani au mers atunci masiv la vot - 24,07% din totalul alegătorilor. Tinerii între 18 şi 34 de ani au reprezentat 16,6% din totalul celor care şi-au exprimat votal, iar cei între 35 şi 44 ani aproape 20%. La fel ca acum şi în 2016 alegerile locale s-au desfăşurat într-un singur tur.
Brăila, cea mai slabă prezenţă la vot din ultimii 12 ani
Judeţul Brăila a înregistrat la alegerile locale de anul acesta, alegeri extrem de importante, cel mai mare absenteism la vot din ultimele patru scrutine. Astfel, alegerile locale din 2008 prezenţa a fost de circa 47%, la cele din 2012 de 57,50%, iar la cele din 2016 de 47,2%. La alegerile de duminică, procentul a fost de 41,51%.
