„Sunt sondajele franceze pur şi simplu mai deştepte?”, se întreabă Politico, într-un material în care observă că turul întâi al prezidenţialelor din Franţa a mai marcat o premieră: sondajele au ghicit rezultatul.
Francezii au reuşit într-un domeniu în care au eşuat recent şi britanicii, şi americanii. Primii, atunci când a fost vorba de votul privind statutul de membru UE, iar ceilalţi în cazul deznodământului cursei Clinton-Trump.
Potrivit Politico, institutele de sondare a opiniei publice din Franţa atribuie acest succes unor mai bune modelări demografice, în principal faptului că s-au concentrat pe câteva categorii-cheie de alegători: cei care votau prima oară, oamenii în vârstă, cei cu educaţie mai scăzută şi votanţii din mediul rural.
Motivul? În cazul lor, acoperirea internetului este mai slabă, fapt pentru care preferinţele acestor oameni tind să treacă pe sub radar.
O altă lovitură dată de specialiştii francezi în sondarea opiniei publice a constituit-o prezenţa la vot, anticipând, corect, că ratele de absenteism vor fi mai mici decât la precedentul scrutin prezidenţial.
„Am observat că unele categorii de votanţi tind să nu răspundă întrebărilor din sondaje: cei cu vârste între 18 şi 24 de ani, cei de peste 75 de ani, locuitorii din mediul rural, alegătorii cu venituri mai reduse. Am compensat statistic acolo unde ştiam că vom primi mai puţine răspunsuri”, explică Jean-Daniel Lévy, directorul institutului Harris Interactive, citat de Politico.
Următorul test, mai notează publicaţia online, vine pe 7 mai, adică în turul doi al prezidenţialelor.
Provocarea cea mare? Anticiparea ratelor de absenteism: Câţi suporteri ai conservatorului
François Fillon şi ai candidatului de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon — care împreună reprezintă aproape 40% din voturile date în turul întâi – vor sta acasă sau vor vota pentru Emmanuel Macron ori Marine Le Pen.
Ce au făcut, concret?
În cazul estimărilor privind prezenţa la vot, un rol major l-a jucat capacitatea de ajustare a datelor. Cu doar câteva săptămâni înaintea scrutinului, sondajele preziceau o prezenţă de 65%, mult sub media istorică. Însă pe măsură ce se apropia ziua primul tur, sondajele au reuşit să surprindă cu acurateţe creşterea mobilizării, reactualizând estimarea la 70%, apoi la 75 de procente. Adică, foarte aproape de prezenţa înregistrată oficial, 77%.
În acelaşi timp, experţii francezi au reuşit să capteze corect modificările şi impactul în rândul opiniei publice al unor ştiri politice.
Astfel, arată Politico, a fost surprins faptul că Mélenchon l-a devansat pe Hamon după o dezbatere televizată, la fel cum a fost luată în calcul şi infuzia puternică de care s-a bucurat emmanuel Macron după ce centristul François Bayrou s-a alăturat campaniei sale.
Nu în ultimul rând, s-a reuşit fotografierea declinului lui Le Pen, care la începutul anului era creditată cu 28% în primul tur.
Vineri, ultima zi în care rezultatele cercetărilor mai puteau fi publicate, principalele sondaje dădeau, în medie, următoarele cifre: Macron cu 23-24%, Le Pen cu 22-23%, Fillon cu 19-21%, iar Mélenchon între 18 şi 19.5 procente. Rezultatele oficiale, prezentate de Ministerul de Interne, arătau următoarea situaţie: Macron 24.01%, Le Pen 21.3%, Fillon 20.01%, Mélenchon 19.58%.
În acest context, numeroşi comentatori au afirmat că adevăratul câştigător al primei runde nu au fost nici Macron, nici Le Pen, ci experţii în sondaje.
Ce s-a învăţat în ultimul an
Potrivit lui Jocelyn Evans, de la Universitatea din Leeds, specialiştii francezi au studiat greşelile făcute la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, când sprijinul pentru Donald Trump a fost dramatic subestimat. „În timp ce institutele de sondare au fost destul de bine pe fază în privinţa votului popular, acestea au eşuat în a surprinde sprijinul în creştere pentru Trump în zonele cu o acoperire mai slabă a internetului sau cele în care mulţi oameni păreau indecişi”, adaugă Evans, citată de Politico.
La referendumul pe marginea Brexit, sondajele au fost alterate de estimări inexacte ale prezenţei la vot în anumite zone favorabile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Cercetările, scrie Politico, nu au anticipat o participare atât de pronunţată a segmentului de populaţie cu o educaţie mai scăzută. Totodată, predicţiile eronate în privinţa victoriei taberei „Remain” a venit după citirea greşită a intenţiilor de vot şi înainte de alegerile generale din 2015, când în locul unei lupte strânse între Laburişti şi Conservatori am asistat la o victorie clară a celor din urmă.
Dar şi francezii ai făcut greşeli. Chiar recent
Totuşi, sondajele din Franţa au dat şi greş, iar asta chiar recente, chiar în competiţiile legate de prezidenialele 2017. E vorba aici de primarele organizate în cele două mari formaţiuni de pe stânga şi de pe dreapta - Partidul Socialist şi Republicanii.
În cazul socialiştilor, institutele au eşuat în a anticipa cât de mare va fi diferenţa dintre Benoît Hamon şi Manuel Valls, în favoarea celui dintâi. În cazul celălalt, nimeni nu a prezis, până în ultimul moment, ascensiunea lui François Fillon. Erorile de atunci au fost puse pe seama numărului mic de participanţi la scrutin, dar şi pe faptul că sondajele nu s-au putut concentra pe doar pe votanţii de drapta sau de stânga, întrucât primarele au fost deschise pentru toată lumea.
