• este vorba despre delegarea atribuţiilor de ordonator principal de credite către vicepreşedintele CJ Brăila, Ionel Epureanu, situaţie asupra căreia consilierul judeţean PND Cătălin Iordache a avertizat că nu ar fi legală • atât prefectul George Paladi cât şi secretarul judeţului Dumitrel Priceputu au explicat că preşedintele Consiliului a procedat legal şi au invocat mai multe articole de lege • pe surse am aflat totuşi că Epureanu ar fi solicitat un răspuns de la aparatul CJ privind necesitatea unei dispoziţii de delegare bazată pe Codul administrativ şi nu pe vechea lege • Iordache şi-a menţinut punctul de vedere, subliniind, printre altele, că delegarea ordonanţării se poate face doar temporar
Faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Brăila Francisk Chiriac a dat dispoziţii, în mod repetat, din 2016 până în prezent, privind delegarea calităţii de ordonator principal de credite către vicepreşedintele Ionel Epureanu nu încalcă legea cu nimic. Este răspunsul primit de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” în urma unei solicitări scrise către Prefectul Judeţului, George Paladi, dar şi din partea secretarului judeţului Dumitrel Priceputu, ca urmare a editorialului “Destul cu cozonacii din CJ”, semnat de Monica Paraschiv şi publicat în ediţia din 25 iulie 2019. Trebuie precizat că discuţiile despre legalitatea sau nelegalitatea dispoziţiei preşedintelui CJ de a delega ordonanţarea de credite către unul dintre cei doi vice, au apărut în cadrul celei mai noi şedinţe ordinare a instituţiei, când consilierul judeţean PND Cătălin Iordache l-a avertizat în mod repetat (de 18 ori) pe Chiriac că încalcă legea prin această delegare, rugându-l respectuos să reanalizeze situaţia. Asta în contextul în care a intrat în vigoare Codul Administrativ (OUG 57) aprobat recent de Guvernul Viorica Dăncilă care schimbă oarecum regulile administraţiei publice locale.
Ei bine, pentru a clarifica situaţia, am încercat să obţinem un răspuns pe această temă de la prefectul judeţului, care ne-a indicat paşii legali privind delegarea ordonanţării de credite către terţe persoane, cu precizarea că nu Prefectura este instituţia care verifică acest aspect în mod direct. Pe scurt, Paladi a explicat că până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, Legea 215 a administraţiei publice locale preciza că preşedintele CJ exercită funcţia de ordonator principal de credite, la pachet cu rolul şi responsabilităţile ordonatorilor. Aspecte preluate şi în Codul administrativ, care a înlocuit Legea 215. Ei bine, temeiul juridic pentru delegarea atribuţiilor de ordonator principal de credite către unul dintre cei doi vice CJ este dat de art. 21, alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale: “(3) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării”, a arătat Paladi, cu menţiunea că prevederile citate au fost conţinute, păstrându-şi forma, încă de la publicarea legii în Monitorul Oficial (Legea 273/2006 a fost publicată în M.O. nr. 18 din 18 iulie 2006), aflându-se în vigoare şi după aplicarea Codului administrativ. Tot Prefectura Brăila subliniază că din analiza textului Legii 2015/2001, reiese faptul că delegarea calităţii de ordonator principal de credite nu a fost reglementată în mod special, astfel ca, după abrogarea acestui act normativ, măsura să nu mai poată fi aplicată iar actele administrative de punere în practică (aşa cum sunt dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean) să fie abrogate în mod implicit. De altfel, dispoziţiile art. 191 din Codul Administrativ (Atribuţiile preşedintelui consiliului judeţean), au preluat dispoziţiile prevederilor art. 104 din Legea nr. 215/2001 - republicată, pe care le-au înlocuit, a mai precizat prefectul, cu menţiunea că Legea 273/2006 privind finanţele publice locale are caracterul de normă specială în domeniul analizat, ce permite ordonatorilor principali de credite să delege această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop, de la intrarea în vigoare şi până în prezent. Prevederi care nu au fost afectate de aplicarea Codului Administrativ. “Considerăm că măsura analizată este legală (ca o consecinţă a principiului juridic specialia generalibus derogant, cu alte cuvinte, norma specială derogă de la norma generală şi are întâietate în aplicare)”, conchide documentul eliberat de Prefectură.
De altfel şi secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu a invocat aceste articole şi a punctat că delegarea atribuţiilor de ordonator principal de credite s-a făcut legal în temeiul prevederilor art. 104 alin. 7 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2011 şi art. 21 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, prevederi normative în vigoare la data emiterii actului administrativ.
“După intrarea în vigoare a OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prevederile actului normativ nu interzic demersul administrativ al delegării atribuţiilor preşedintelui consiliului judeţean către vicepreşedintele consiliului judeţean. În plus, prin art. 196 alin. 1 lit. b coroborat cu prevederile art. 188 şi cu referire la art. 157 din Codul administrativ atributul delegării este reglementat legal. Totodată prevederile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, sunt în vigoare fără a fi abrogate de Codul administrativ, care a abrogat o serie de acte normative. În acest context, delegarea atribuţiilor de ordonator principal de credite este un demers legal în vigoare”, a susţinut Priceputu.
Chiriac susţine că şi-a delegat atribuţiile pentru a nu bloca investiţii
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a insistat de asemenea pe ideea că a procedat perfect legal şi că discuţiile privind delegarea făcută sunt mai vechi şi au la bază strict “motive de publicitate electorală”. Întrebat totuşi de ce a ales să delege ordonanţarea de credite, Chiriac a precizat că nu este o fugă de responsabilitate. Acesta a afirmat că vine din mediul privat, astfel că este adeptul muncii în echipă.
“Aşa avem mai mult timp de a ieşi în teritoriu, de a merge la Bucureşti şi de a nu bloca documentele. De exemplu, dacă eu sunt plecat o zi, documentele pe care trebuia să le semnez rămân pentru a doua zi. Dacă eu sunt plecat în judeţ de dimineaţă până seara şi fac anumite probleme, atunci respectivele documente ar rămâne în aşteptare. Deci pentru a fluidiza documentele. Este legal, se poate. Nu este o fugă de responsabilitate”, a afirmat Chiriac, cu precizarea că aceste aspecte au fost discutate şi cu vicele Ionel Epureanu, care a fost de acord.
Interesant de precizat este faptul că redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au obţinut pe surse informaţia că Epureanu a înaintat o adresă către aparatul CJ Brăila (înainte de şedinţa în care Iordache a semnalat posibile nelegalităţi) prin care solicită să i se răspundă dacă nu cumva ar trebui dată o dispoziţie nouă privind delegarea ordonanţării, în condiţiile schimbărilor legislative. Întrebat despre acest aspect, vicepreşedintele nu a dorit să comenteze, însă a precizat că nu are şi nu a avut din 2016 până în prezent vreo problemă cu faptul că i-au fost delegate aceste atribuţii “grele”, pentru că a fost extrem de atent ce anume semnează şi a cerut tot timpul lămuriri suplimentare, dacă a fost cazul.
Iordache îşi menţine punctul de vedere
Consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, a afirmat că Legea 215, care nu mai este în vigoare odată cu Codul administrativ, vorbea despre faptul că preşedintele CJ Brăila poate delega calitatea de ordonator de credite către county manager, post pe care Chiriac a avut grijă să îl desfiinţeze pentru a nu fi “detronat” de cineva propus de la nivelul conducerii PSD Brăila în locul său.
“În lege spunea clar chiar şi în 2016, de când Chiriac a început să delege această calitate, că ordonatorii principali de credite pot delega înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Dar şi că prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării”, a atras atenţia Iordache, cu precizarea că preşedintele CJ Brăila a făcut acest lucru în mod repetat, fără vreun motiv anume, cu delegări chiar şi pe un an de zile.
“Relevant este că în anii 2017-2018-2019 a fost efectuat un audit financiar de la Curtea de Conturi care nu a sesizat chestia asta. Tot relevant este faptul că unul dintre auditorii publici externi la Camera de Conturi este rudă cu unul dintre conducătorii Curţii de Conturi. Ceea ce, după părerea mea este un lucru incompatibil”, a mai adăugat Iordache, ca o explicaţie pentru faptul că reprezentanţii Curţii de Conturi nu au avut nimic de obiectat asupra acestei delegări consecutive şi neargumentate.
